REFERAT ROMANA: INVENTATORUL CONJUGARILOR

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Fluturas
Inventarul de conjugari si caracterizarea conjugarilorConjugarea I are ca trasaturi flexionare:1.omonimia suf. inf. = suf. impf. = suf. pf. s. = suf. ind. prez. 5 = primul element suf. part.: [-a-]2.suf. ger. [-and]3.omonimia des.3 ind. prez. = 6 ind. prez. [-a]4.suf.1, 2, 3, 6 prez.ind. [O]intr-o prezentare simplificata, care retine numai trasaturile specificatoare, conjugarea I cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival [-a] si suf. prez. ind. [O]; exemple: a ara, a canta, a spala, a varsa; a afla, a intra; a apropia, a mangaia, a injunghia, a continua etc.Subclasele a afla, a apropia, a injunghia sunt subordonate fonetic tipului canonic, intrucat unele realizari afixale diferite ale acestor verbe (vezi: aflu, apropii, injunghii, precum si apropiind, injunghiind) si unele omonimii suplimentare (vezi: eu, tu apropii, eu, tu injunghii) sunt determinate de particularitati ale finalei radicalului.Daca se are in vedere una din pronuntiile uzuale ale lui a continua (1 prez. ind.: continuu, cu diftongul uu), realizarea cu diftong este si ea conditionata fonetic, subordonata prototipului. Daca se ia in consideratie indicatia normativa din DOOM 2, cu diftongului [-ui], paradigma lui a continua devine neregulata, neregularitatea fiind data de corelatiile flexionare: 1, 2 ind. prez. continui (dupa tiparul apropia) vs 3, 6 ind. prez. continua, ger.continuand, 3, 6conj. prez .continue (dupa forma prototipica a conj. I).Subclasa a oua, a ploua, caracterizata prin omonimia suplimentara 3 conj. prez (ploua, sa ploua), diferita de a tipului a continua, cu care are in comun unele trasaturi fonetice, poate fi considerata, prin numarul mic de verbe la care apare, ca neregulata.Subclasa a preceda, a succeda, caracterizata prin omonimia desinentiala suplimentara 3 ind. prez. = 3 conj. prez. (el preceda - sa preceada; el succeda sa succeada), poate fi considerata si ea un tip de neregularitate, dat fiind faptul ca omonimia, desi normala in alte conditii fonetice ale radicalului (vezi a taia, a mangaia), este exceptionala in conditiie fonetice ale celor doua verbe. Pentru aceste verbe, distinctia ind. - conj. se obtine, daca se face abstractie de elementul mobil sa, numai prin alternanta -e~-ea a radicalului.Conjugarea a II-a se caracterizeaza prin:1.omonimia suf. inf. = suf. impf. = suf. pf. s. = suf. 5 prez. ind. = primul element suf. part.: [-a-]2.suf. ger. [-and]3.omonimia des. 3 prez. ind. = 6 prez. ind. [-a]4.suf. 1, 2, 3, 6 prez.ind. [-ez-~-eaz-]Simplificand caracterizearea, conjugarea a II-a cuprinde clasa verbelor cu sufixul infinitival [-a] si cu sufixul de prezent [-ez-~-eaz-]; exemple: a aranja, a avansa, a bloca, a lucra; a scanteia, a sublinia; a ingenunchea, a veghea.Subclasele a scanteia, a sublinia, respectiv a ingenunchea, a veghea sunt subordonate prototipului II, unele realizari diferite ale flectivelor (vezi: scanteind, inghenunchind) fiind determinate de finala radicalului, o vocala palatala sau o consoana palatala: k-,g-.Conjugarea a III-a se caracterizeaza prin:1.omonimia suf. inf. = suf. pf. s.= suf. 4, 5 prez. ind. = primul compoment suf. part. [-a-]2.suf. impf. [-i-]3.suf. ger. [-and]4.omonimia des. 3 ind. prez. =des. 6 ind. prez. [-a]5.suf.1, 2, 3, 6 prez. ind. [O]Conjugarea a III-a cuprinde verbele cu infinitivul in [-i] si cu sufix de prezent [O]; exemple: a cobori, a dobori, a omori, a vari.Conjugarea a IV-a are caracteristicile:1.omonimia suf. inf. = suf. pf. s.= suf. 4, 5 prez. ind. = primul compoment suf.part. [-i-]2.suf. impf. [-ea -]3.suf. ger. [-ind]4.omonimia des. 3 ind. prez. = des. 6 ind. prez. [-a]5.suf. ind si 1, 2, 3, 6 prez. conj. [O]Conjugarea a IV-a include clasa verbelor cu sufix de infinitiv [-i], sufix de prezent [O] si omonimia desinentiala 3 ind. prez. = 6 ind. prez.; exemple: a acoperi, a diferi, a referi; a contribui, a ingadui, a sui.Subclasa a sui, a contribui, prezentand, in raport cu prototipul IV, flective desinentiale diferite (suiam, contribuiam; suie, contribuie) si omonimiile suplimentare (eu, tu sui, contribui, el suie, contribuie = el sa suie, sa contribuie) este subordonata fonetic acestuia, fiind determinata de finala vocalica [-u-] (sau semivocalica, in alte interpretari [-i-]) a radicalului.Solutia diferita propusa analizei morfematice a acestor forme (cu semivocala apartinand radicalului si cu desinenta O pentru pers. 1 si 2) nu schimba specificul subclasei, care, indiferent de interpretare, ramane o subclasa determinata fonetic.Conjugarea a V-a se caracterizeaza prin:1.omonimia suf. inf. = suf. perf. s. = suf. 4, 5 prez. ind. = primul compoment suf. part. [-i-]2.suf. impf. [-ea-]3.suf. ger. [-ind]4.omonimia des.1 ind. prez. = des. 6 ind. prez. [-O]5.suf. 1, 2, 3,6 prez. ind. . [-O-]Conjugarea a V-a include verbele cu infinitivul in [-i], sufixul de ind. prez. [-O] si omonimia desinentiala 1 ind. prez. = 6 ind.prez.; exemple: a adormi, a fugi, a pieri, a sari, a veni.Conjugarea a VI-a se caracterizeaza prin:1.omonimia suf. inf. = suf. perf. s. = suf. 4, 5 prez. ind. = primul component suf. part. [-i]2.suf. impf. [-ea-]3.suf. ger. [-ind]4.omonimia des. 1 ind. prez. = des. 6 ind. prez. [-O]5.suf. 1, 2, 3, 6 prez. ind. [-esc~-est-].Conjugarea a VI-a cuprinde verbele cu sufixul infinitival [-i] si sufixul de prezent [-esc~-est-]; exemple: a citi, a ispravi, a fugari, a frunzari, a mari, a nimeri, a pietrui, a tagadui.Subclasa a pietrui, a tagadui caracterizata, in raport cu realizarea canonica, prin alomorfe fonetice diferite (pietruiesc, pietruiam), este determinata fonetic, fiind limitata la verbele cu radical vocalic.Conjugarea a VII-a se caracterizeaza prin:1.omonimia suf. ind. = suf. pf. s. = suf. 4, 5 prez. ind. = primul component suf. part. [-a-]2.suf. impf. [-a-]3.suf. ger. [-and]4.omonimia des.1 prez.ind. = des. 6 prez. ind. [O]5.suf. 1, 2, 6 prez. ind. [-asc~-ast-].Conjugarea a VII-a include verbele cu infinitivul in i si cu sufixul de prezent [-asc~-ast-]; exemple: a hotari, a pari, a uri, a zavori.Desi tipul VII apare numai in conditiile fonetice ale unui radical terminat in -r-, trebuie observat insa ca in absolut aceleasi conditii fonetice pot fi selectate si alomorfele flexionare ale tipului VI (a hotari, dar a fugari, a frunzari, a hoinari, a mari), semn clar ca alomorfele in discutie si-au pierdut calitatea originara de alomorfe fonetice ale tipului VI, devenind alomorfe morfologice. Calitatea de alomorfe fonetice ale tipului VI este pastrata si semnalata pana tarziu in limba (marturie stau gramaticile de la sfarsitul sec. Al XIX-lea, care inregistreaza variatia libera esc/ -asc: zavoresc/ zavorasc).Conjugarea aVIII-a se caracterizeaza prin:1.omonimia suf. perf. s. = primul component suf. part. [-u-]2. suf. inf. = suf. imperf. [-ea-]3.suf. 4, 5 prez. ind. [-e-]4.suf. ger. [-and]5.omonimia des.1 prez. ind. = des. 6 prez. ind. [O]Intra in conjugarea a VIII-a toate verbele regulate cu infinitivul in [-ea], exemple: a parea, a placea, a tacea, a vedea, a zacea.Subclasa a placea, a tacea, a zacea, caracterizata prin realizarea sufixului de infinitiv ca [-a], este determinata fonetic, de tipul de consoana finala /-,g-/ a radicalului.Conjugarea a IX-a se caracterizeaza prin:1.suf. perf. s. = primul component suf. part. [-u-]2.suf. inf. = suf. 4, 5 prez. ind. [-e-]3.suf. imperf. [-ea-]4.suf. ger. [-and]5.omonimia des.1 prez. ind. = des. 6 prez. ind. [O]Intra in conjugarea a IX-a verbele cu infinitivul in [-e (neaccentuat)] si cu sufixul de pf. s. [-u-], sufix regasibil si ca prim element compoment al participiului; exemple: a asterne, a concepe, a face, a incepe, a trece.Verbul a umple se distinge, in raport cu prototipul IX, printr-o desinenta speciala (1, 6 prez. ind. u (vocalic): eu, ei umplu) si printr-o omonimie speciala ( 3 prez. ind. = 3 prez. conj.: el umple el sa umple), trasaturi dintre care numai prima se poate explica fonetic, prin finala de radical muta cum liquida. Cum a umple este unicul verb de tiparul IX prezentand aceasta manifestare proprie de omonimii, poate fi considerat ca neregulat.Conjugarea a X-a se caracterizeaza prin:1.suf. inf. = suf. 4, 5 prez. ind. [-e-]2. suf. impf. [-ea-]3.suf. pf. S. [-se-]4.suf. part. [-s]5. suf. ger. [-and]6.omonimia des. 1 prez. ind. = des. 6 prez. ind. [O]Conjugarea a X-a include verbele cu infinitivul in [-e], cu pf. s. in [-se-] si cu participiul in [-s]; exemple: a arde, a merge, a prinde, a sterge, a trage.Flexiunea verbului a scrie, diferita in raport cu prototipul X prin desinenta proprie 1 prez. ind. = 6 prez. ind [-u (scriu) ] si prin omonimia suplimentara 3 ind. = 3 conj (el scrie = el sa scrie), se poate explica fonetic si prin finala vocalica a radicalului (vocala palatala).Conjugarea a XI-a se distinge prin:1.suf. inf. = suf. 4, 5 prez. ind [-e-]2. suf. impf. [-ea-]3.suf. perf. S. [-se-]4.suf. part. [-t]5. suf. ger. [-and]6.omonimia des.1 prez. ind. = des. 6 prez. ind. [O]Conjugarea a XI-a cuprinde verbele cu infinitivul in [-e], cu perf. s. in [-se-] si participiul in [-t]; exemple: a coace, a fierbe, a frange, a frige, a infige, a rupe, a sparge, a suge.Ultimele clase (X - XI) se disting de clasa a IX-a prin sufixul de perf. s. se- vs -u-, iar clasele X, XI, desi ambele cu sufix de perf. s. -se-, se disting intre ele numai prin sufixul part.: -s vs. -t. Cum clasa XI este limitata numeric, aparand numai la verbele aici inregistrate si la derivatele acestora (ex. a rascoace) sau la formele calchiate care le includ (precum: a corupe, a erupe, a irupe), clasa poate fi specificata lexical, ca particularitate a fiecarui verb, fiind transferata din zona regulata a paradigmei in zonele de neregularitate. Cu o asemenea interpretare, numarul conjugarilor se reduce la zece.Raportand cele 10 (sau 11) clase la clasele traditionale, se constata ca singura clasa traditionala omogena flexionar este cea cu infinitivul in ea, corespunzand tiparului flexionar VIII. Clasei traditionale cu infinitivul in a ii corespund doua tipare flxionare: conjugarile I si a II-a. Clasei traditionale cu infinitivul in e ii corespund trei tipare flexionare: conjugarile a IX-a, a X-a, a XI-a (sau numai doua, daca tipul XI este transferat in zona de neregularitate). Clasei cu infinitivul in i si i, cea mai neomogena dintre clasele traditionale, ii corespund conjugarile a III-a, a IV-a, a V-a, aVI-a, a VII-a. Au fost transferate in zonele de neregularitate subclasa a oua, a ploua, subcl