SCRISOAREA N MEDIUL INTERNATIONALO cantitate tot mai mare de corespondenta, n special corespondenta privitoare la managementul afacerilor si de business, ncepe sa fie destinata strainatatii. n zilele noastre limba engleza este limba afacerilor internationale; tot mai multi europeni vorbesc limba engleza, aceasta lund locul limbii franceze si germane. ,,Engleza este destinata sa devina limba universala n urmatoarele secole, cu o raspndire mai mare dect a latinei n trecut sau dect a francezei astazi aceste cuvinte, rostite n 1780 de unul din ntemeietorii Statelor Unite ale Americii, s-au adeverit. Engleza a devenit limba universala. Ea depaseste, datorita noilor tehnici de comunicare, noi granite. n tarile scandinave engleza este limba straina principala, la fel si la germani. n Asia si Africa engleza este limba oficiala folosita n activitati formale. Corporatiile multinationale folosesc limba engleza ca limba oficiala. Numerosi termeni n domenii dezvoltate preponderent n SUA sau Anglia, ca de exemplu cel al informaticii, sunt preluati ca atare n toate limbile.Cei care desfasoara afaceri internationale trebuie sa stie sa vorbeasca si sa scrie n limba engleza si sunt probabil recunoscatori pentru ca exista o limba pe care o cunoaste aproape orice om instruit.Pentru un om de afaceri vorbitor al limbii romne, care deruleaza afaceri de export n SUA sau n Arabia Saudita sau care conduce n Europa o retea de filiale, engleza este vitala n comunicarea cu partenerii straini. Cu siguranta ca engleza pe care o auzim n New York suna putin altfel dect engleza din Londra, ca sa nu mai vorbim de Sidney, Bejing sau Sao Paolo, dar important este faptul ca oamenii se pot ntelege.Cunostintele de limba engleza care sunt suficiente n vorbirea orala pentru a ne descurca, n ciuda stapnirii nu tocmai perfecte a limbii, pot avea urmarii neplacute la corespondenta n scris. Aici formularile neclare sau ambigue pot sa primejduiasca buna desfasurare a unei afaceri sau sa mpiedice ncheierea unui contract important. n afara de aceasta mai este si problema interlocutorului care, desi vorbeste aceeasi limba straina, poate sa nu cunoasca la fel de bine, sa nu poata scrie n acea limba sau, datorita diferentelor culturale multiple, sa nu nteleaga acelasi lucru prin aceleasi cuvinte. Comunicarea n scris, nebeneficiind de avantajele limbajelor non-verbale si de cel al feed back-ului imediat, este mult mai susceptibila de efecte negative ale diferentelor interculturale. De aceea, cel ce scrie n limba engleza si/sau ntr-o alta limba straina trebuie sa aiba n vedere doua aspecte: diferentele de limba si diferentele culturale.Pentru a reduce, sub aspect lingvistic, posibile surse de distorsionare a mesajelor n comunicarea internationala, se recomanda folosirea ct mai rar a verbelor compuse si a cuvintelor derivate din specificul cultural (cel mai evident este cazul argoului, care poate contine cuvinte ce apar si dispar ntr-o cultura, corelat cu diferite evenimente sau categorii sociale, reclame care au priza la public. De asemenea, exista anumite cuvinte derivate din activitati specifice cum sunt sportul, viata sociala care pot sa nu fie comune mai multor culturi).n locul tuturor acestor cuvinte sau grupuri de cuvinte care pot produce confuzie celor care nu au engleza ca limba materna, dar care o folosesc ca limba a businessului, trebuie folosite cuvinte echivalente care sa fie usor de gasit n dictionare. De aceea, trebuie avut n permanenta n vedere ca, pentru o scriere eficienta, nu este suficienta cunoasterea limbii n care se scrie, ci si a culturii a carei componenta este, a ,,limbajului gndirii celui cu care se comunica.Diferentele culturale se oglindesc n scriere sub mai multe aspecte; iata cteva dintre ele: Forma cteva elemente care tin de forma: - formatul francezii folosesc formatul cu paragrafe indentate si foarte rar forma bloc. Adresa interioara o scriu n partea dreapta, urmata (uneori) de initialele secretarei si ale celui care a scris scrisoarea (la americani si britanici aceste initiale apar la sfrsitul scrisorii la noi la fel); - modul de a scrie data americanii scriu luna/ziua/anul; modul european este ziua/luna/ anul; modul standard international este anul/ luna/ ziua; - modul de a scrie ora modul american foloseste ciclul de 2x12 ore, iar modul european ciclul de 24 ore, astfel, de exemplul, 5 pm de la americani devine 17 la europeni; -modul de a scrie numerele modul american $ 444,000.77; modul european 444.000,77 $; de asemenea, unele unitati de masura sunt diferite n Europa si SUA; - modul de adresare ntr-o scrisoare mult mai formal la japonezi, germani si francezi dect la americani. Dupa formula de adresare la francezi urmeaza virgula (ca si la noi), n timp ce la americani urmeaza doua puncte. Frantuzoaicele nu obiecteaza cnd primesc o scrisoare adresata cu Monsieur, dar femeile de afaceri americane detesta acest lucru; - modul de ncheiere a unei scrisori francezii ncheie mai formal si mai pretentios dect americanii. Stiluln general, stilul scrisorilor de afaceri scrise de americani este mai putin formal, cu mai putine nflorituri si cu caracter mai personal. Cele scrise de europeni sunt mai putin personale, mai pline de curtoazie. n comparatie cu americanii, care folosesc un stil concret cu multe exemple, francezii folosesc un limbaj abstract; ei prefera teorie si explicatii teoretice. Acolo unde un american da un exemplu pentru a clarifica ideea, un francez va prezenta ideea fara nici un exemplu si, eventual, va introduce un concept. Diferentele culturale i fac pe americani sa fie caracterizati ca fiind pragmatici. Francezii folosesc timpul conditional mai mult dect americanii si aceasta determina un limbaj mai politicos si mai nuantat.Lungimea ideala pentru propozitie este de 16-20 de cuvinte la americani, dar mult mai mult la francezi, care folosesc mai multe adverbe si propozitii complementare. Unele scrisori de afaceri si mai ales materialele n vederea angajarii se cer a fi scrise de mna la francezi (pentru studiu grafologic), ceea ce apare total nepotrivit la americani.Americanii accentueaza nceperea unei scrisori cu ideea principala, si o dezvolta de la specific la general. n Franta ordinea este inversa, de la general la specific. Americanii vor ncheia o scrisoare prin care cer ceva ntr-o maniera pozitiva, ceea ce nu este cazul, n general, la francezi, care vor ncheia prin a te informa despre masurile pe care le vor lua daca actiunea nu este ndeplinita. n scrisorile de colectare a unor plati, francezii ameninta mai repede; nu-i intereseaza daca clientul poate plati si daca nu, care sunt motivele. A cumparat, a stiut pretul, trebuie sa plateasca pna la data de pentru ca n caz contrar. Americanii fac tot posibilul sa pastreze un client, sugernd chiar modalitati de facilitare sau simplificare a platii.n general, francezii favorizeaza folosirea exclusiva a limbii lor. Ei chiar au o lege prin care, n scrierile formale, nu se accepta folosirea termenilor mprumutati din alte limbi.Pentru a evita necitirea sau ntelegerea gresita a mesajului scris, atunci cnd este posibil, putem atasa o traducere a mesajului n limba materna a destinatarului. Este un semn de politete si profesionalism.
Referat SCRISOAREA IN MEDIUL INTERNATIONAL
label
Referate
calendar_month
2007-03-26, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
virgil