Radu Mihai CRISANdoctor in economie specializarea Istoria gandirii economiceSECRETUL SABIEI DE FOCSAU CUM E CU PUTINTAFENOMENUL LEGIONAR(constituie, in fapt, Editia a II-a revazuta si adaugita a lucrariiSurasul Legiunii. Sau cum inteleg eu LegionarismulRomanesc, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2006)BUCURESTI20062Editura Cartea UniversitaraStr. Hiramului, nr.11, sector 2, BucurestiTel./fax: 021-320 63 90e-mail: cartea.universitara@pcnet.ro,www.carteauniversitara.roEditura acreditata de Ministerul Educatiei si Cercetarii prinConsiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior.Toate drepturile de multiplicare, traducere, adaptare sidifuzare a acestei lucrari sunt absolut libere (gratuitesi neingradite), atat pentru Romania cat si pentrufiecare dintre celelalte tari ale lumii.ISBN (10) 973-731-442-5; ISBN (13) 978-973-731-442-0Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiCRISAN, RADU MIHAISecretul sabiei de foc sau Cum e cu putinta fenomenullegionar / Radu Mihai Crisan. Bucuresti : Cartea Universitara,2006Bibliogr.ISBN (10) 973-731-442-5; ISBN (13) 978-973-731-442-0329(498) Legionar3Ceea ce-i neadevarat nudevine adevarat prin imprejurarea ca-inational; ceea ce-i injust nu devinejust prin aceea ca-i national.Nationalitatea in margenileadevarului.Mihai Eminescu,Manuscrisul Din sedintele SocietatiiRomania Juna. Nationalistii siCosmopolitii, in Mihai Eminescu, Opere,vol. IX, Editie critica intemeiata dePerpessicius, Editura AcademieiRomane, Bucuresti, 1980, pag. 4574"Nu fiti luptatori fara sa va fi adaptatsi perfectionat o tehnica a contactului cuDumnezeu. O contactare a infinitului, cuajutorul inimii smerite.(;)Invatati ritmul larg al respiratieiplantelor si stelelor. Nu ramaneti in respiratiagrabita a fricii sau urii. Luati-va zalelerabdarii si pacii interioare. Rugati-va inaintede a porunci sau de a da sfaturi altora. Nuintrati in destinul colectiv fara sa va fi gasitpe voi, fara sa stiti cum sa tineti luminile dinlauntru aprinse".**Vasile Posteuca, Destinul imperialal romanilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, EdituraCriterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., f.a.,pag. 625CUPRINSSingur Doamne, doar Tu esti fara de pacat .....................6SECRETUL SABIEI DE FOC. SAU CUM E CU PUTINTAFENOMENUL LEGIONAR......................................................7Bibliografie..................................................................686Singur Doamne, doar Tu esti fara de pacatDupa parerea mea, nu sunt nici pentru Masonerie si nici potrivnicei; nici antisemit si nici filosemit; nici xenofob si nici xenofil; nicifavorabil legionarilor si nici impotriva lor, nici proAntonescu si nici incontra sa; nici sovin si nici renegat.Marturisesc, alaturi de apostoli, ca singur Doamne, doar Tu estifara de pacat si imi repugna organic atat sa ridic in slavi, cat si sa aruncanatema.Si-aceasta cu-atat mai mult cand este vorba de personalitati si deevenimente istorice asupra carora am deplina constiinta a nedesavarsiriicunoasterii mele.Cred nestramutat in partea sublima a sufletului fiecaruia dintre noisi in sfintenia datoriei omenesti de a cauta Adevarul pentru El insusi caci este unul si acelasi cu Dumnezeu. Credinta aceasta este primul siultimul gand care m-a indemnat sa redactez aceasta marturisire morala.Fireste, fiece cautare intreprinsa dincolo de pojghita subtire atabuurilor politice si istorice infatiseaza privilegiatului ei autor privelisteaunor tainice icoane spirituale. Icoane amprentate, in situatii precum celede fata, inclusiv de contactul cu aspecte extrem de sensibile.Asadar, se-ntelege de la sine: pertinenta oricarei straduintecognitive in domeniu este conditionata de integrarea respectivelor aspectein demersul investigativ. Bineinteles, cu onestitate si cuviinciosie,nepatimas si fara nici cea mai mica idee preconceputa.Este tocmai ceea ce m-am straduit din rasputeri sa fac, este mizaprezentei in lucrare a unor citate nici pe departe comode.Amin.7Dragul meu cetitorDraga semene,Gandurile pe care le citesti acum sunt mai degrabao marturisire decat o prefata propriu-zisa (al careiechivalent il reprezentau la prima lor editie). Sau decat untratat elementar (pe care il preinchipuie, poate, acum).Desi se refera la o monografie legionara, suntscrise de un nelegionar. De catre un roman care nu seconsidera nici favorabil legionarilor, nici impotriva lor. Sicare nici macar nu este de profesie istoric. Ci doar unsemen al tau pe care, unul dintre editorii autoangajati intrundemers monografic despre Ion Mota si Vasile Marin, l-ainvitat sa-ti impartaseasca, pe-atat cat permite spatiul uneiintroduceri, din sentimentele si gandurile pe care i le-aprilejuit intalnirea cu scrisul militant al acestor doicomandanti legionari. Aceasta din unicul considerent ca,anterior, alcatuisem si publicasem testamentele politice asase dintre Martirii Neamului, intre care treimea deconducere a Legiunii Codreanu, Mota si Marin (alaturide Eminescu, Antonescu si Iorga1), cu insesi cuvintelefiecaruia dintre ei, prin asamblare logica de IDEI CITATE.1 Cu care, cu tustrei, aceasta se afla in deplina unitate ideatica.8Sunt constient ca, acceptand invitatia, imi asum oresponsabilitate imensa. Din cel putin urmatoarele saptemotive:1) "Fenomenul legionar a fost si este cel mai intenssupus denaturarii"2.2) "Miscarea Legionara nu a avut niciodata sansaunui proces fair play, cu dreptul de a-si prezentapunctul de vedere si a se apara"3.3) Aproape "toate opiniile cate s-au exprimat panaastazi despre Miscarea Legionara, cu exceptiaacelora ale legionarilor insisi, au la baza inexclusivitate informatii dintr-o singura sursa, ceaa adversarilor ei, fie ca acestia sunt democratiide dinaintea ultimului Razboi mondial, fie ca eisunt de-a dreptul comunisti, situati deci intr-opostura politica diametral adversa"4.4) "Intre feluritele regimuri si guvernari care s-ausuccedat in Romania in ultimii 60 de ani5 (iau incalcul si(;) ani[i] postrevolutionari(;)) exista unelement de continuitate, un punct comun incomportamentul lor politic: antilegionarismul6"7.2 Gheorghe Buzatu, Despre legionari si legionarism, prefata la monografia Corneliu ZeleaCodreanu si epoca sa, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA, U.S.A., 2001, pag. 73 Ion Varlam, PseudoRomania. Conspirarea deconspirarii, Editura VOG, Bucuresti, 2004, pag.3324 Ion Papuc, Cu fata spre trecut. Portrete si ideologii, Editura Vergiliu, Bucuresti, 2005, pag. 3675 Pentru pertinenta actualizare a numarului de ani, accentuez ca textuleste publicat in 2001.6 "Legionarii au fost loviti din toate directiile. Au facut ani grei depuscarie dupa 23 august 1944, dar si inainte de venirea la putere a95) "Ne-a fost impusa cu consecventa o adevaratadogma ideologica, fundamentata pe mitulpropagandistic al salbaticiei legionare(;)...Legionarismul a devenit astfel imaginea publicaa tuturor relelor de ieri si de azi"8. "Atat de multau fost repetate aceste lucruri, atata cerneala savarsat si atata patima a fost investita inaceasta denigrare concertata, incat pentruanumite minti comode problema nici nu maimerita discutata9"10.6) "Istoria consta din a pune intrebari trecutului,astfel ca raspunsurile sa fie invatamintecalauzind prezentul si(;) pregati[nd] viitorul"11.comunistilor!" (Ion Coja, Legionarii nostri, Editura UMC, Bucuresti, 2001, pag. 9)"Inainte de 1944, regimul de detentie a fost evident mai dur pentrulegionari decat pentru comunisti! Si tot asa mai departe, dupa 1944,regimul de detentie a fost mai dur pentru legionari decat pentruceilalti! Culmea, o serie de legionari detinuti politici inainte de 1944,condamnati politic de(;) burghezo-mosierimea noastra, au ramas intemnita si dupa Eliberarea din august 1944. Unii dintre acestia aufost eliberati abia in 1964!" (ibidem, pag. 9) "Nu stiu ce alte trasaturicomune vor fi avand Armand Calinescu si Petre Roman, dar una estesigura: antilegionarismul, care pe primul l-a impins la crima, pe celalaltla minciuna. (Printre altele, minciuna cu legionarii implicati inevenimentele de la Targu Mures, in martie 1990!)", ibidem7 ibidem8 Razvan Codrescu, In cautarea Legiunii pierdute, Editura Vremea, Bucuresti, 2001, pag. 9, 109 "Cand se rosteste numele(;) Miscarii Legionare, multora li se pare castiu totul dinainte", ibidem, pag. 1010 ibidem11 Serban Milcoveanu, Tactica si strategia in intrebari cu sau fara raspuns, Tipografia TCMPrint, Bucuresti, 2001, pag. 61107) "Natiunile sunt independente si suverane inmasura in care au si practica gandirea criticaconcluziva"12.Asadar, consider, impreuna cu Razvan Codrescu,ca "nici un cuget drept si nici o inima curata nu poate ocolianumite intrebari demistificatoare"13. Cu-atat mai mult cucat, in marasmul de astazi, care se agraveaza zi dupa zi,Neamului nostru ii lipsesc, "intr-o proportie ingrijoratoare,orizontul spiritual, cultural si politic necesar marilorprimeniri istorice"14. Cu-atat mai mult cu cat, desi "istoriaromaneasca mai veche nu fusese lipsita de mari constiintemisionare, in frunte cu Eminescu15, (;)niciodata duhulmisionar nu mai patrunsese atat de adanc in gandul,simtirea si fapta unei intregi generatii. Caci miracolulinterbelic romanesc in masura in care a existat unul sta mai cu seama in acest flux creator, pornit dinspre elitesi raspandit pana-n randurile largi ale poporului. N-auexistat in aceasta generatie numai mari personalitaticreatoare, aglomerate ca-n nici o alta epoca in istoriaromanilor, ci si un larg front popular de lupta si creatienationala, catalizat indeosebi de tinerimea legionara"16. Iaristoriografia din Romania, "inca tributara(;) cenzuriiideologice, n-a ajuns pana acum, din nefericire, saanalizeze si sa evalueze fara prejudecati complexul12 ibidem, pag. 1513 Razvan Codrescu, In cautarea Legiunii pierdute, pag. 10714 ibidem, pag. 16315 "parintele ideologiei nationale moderne in evolutia noastra" (OctavianGoga, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992, pag. 53) si "cel mai echilibratcreier politic al Romaniei in crestere"., ibidem16 Razvan Codrescu, In cautarea Legiunii pierdute, pag. 10711fenomen legionar, unic nu doar pe plan romanesc, ci, inanumite privinte, chiar pe plan european17"18.Insa, voiesc sa fim bine intelesi, inca de la inceput:fireasca si, mai mult poate decat oricand, necesara punerea intrebarilor demistificatoare nu trebuie nicidecum sainsemne caderea in extrema cealalta, in hiperbolizarealegionarismului, in negarea pana si a putintei de-a avea siel, ca orice este omenesc, imperfectiuni. Asadar, undemers investigativ intreprins cu onestitate si cuviinciosie,fara nici cel mai mic resentiment sau idee preconceputa.Si tot esential, aplecarea asupra oricarei opinii sau surseintalnite, indiferent de gradul de concordanta al acesteiacu versiunea politic corecta asupra fenomenului si a totce este conex lui; ba chiar cu cea legionara, cand exista.Intuiti desigur ca, straduindu-ma sa privesc lucrurilein aceasta maniera, optez, in mod necesar, pentru oonorare NEconventionala a invitatiei careia-i dau curs.Adica o voi folosi doar ca pretext pentru a zburda pe ariicu mult mai largi, si a te invita la corelatii de ordinindepartat intre elemente aparent fara nici o legatura cusubiectul. Intre altele, schitez chiar o ipoteza, dupa catcunosc, cu totul inedita asupra celei de a doua conflagratiimondiale.Toate acestea preferand sa aduc in discutie, cuprecadere, aspecte abordate putin ori chiar deloc incercetarile care Dumnezeu m-a privilegiat sa-mi ajunga17 "Concluzie la care au ajuns mai multi analisti straini, printre caresi(;) Armin Heinen, autorul celei mai ample monografii dedicate panaastazi fenomenului legionar: Die Legion Erzangel Michael inRumnien. Soziale Bewegung und politische Organisation. Ein Beitragzum Problem des internationalen Faschismus, SdosteuropischeArbaiten, Mnchen, 1986 (558 pp.)", ibidem, pag. 10718 ibidem12sub ochi. Indiferent daca sunt au ba comode Legiuniisi/sau oricui altcuiva.In foarte putine cuvinte spus, dupa contactul ce lamavut cu scrisul nationalist romanesc, cu cele sasepersonalitati carora, putin mai devreme, aminteam ca leamredactat, cu insesi cuvintele lor, testamentele politice,dar nicidecum numai cu ele: consider ca mesajul ideaticlegionar, continut esentialmente in scrisul lui Codreanu,Mota si Marin, este sinteza celor patru Sfinte Evanghelii,traita si marturisita intru mucenicie, cel putin de catre eitrei ganditori si militanti ai ortodoxiei crestine, implicit airomanismului autentic.Motiv pentru care imi este peste putinta sa dau crezarecelor ce cauta sa acrediteze teze precum aceea asustinerii de catre Hitler a Miscarii Legionare; a fascismuluiGarzii de Fier, ori a (sic!) subordonarii sale fata deMoscova.Mai mult, nu exclud absolut deloc, cel putin caipoteza de lucru, posibilitatea ca insusi Razboiul al II-leamondial sa nu fi fost decat o imensa, perversa sisangeroasa cacialma, etapa strategica a obtinerii multtrambitateiglobalizari, adica a statului unic planetar.Imi staruie in minte cuvintele incredintate hartiei in1945, pe-ascuns, de Constantin Radulescu Motru, injurnalul sau secret: "Victoria pe care o urmaresc aliatii estein contra nationalismului, iar nu contra industrialismului,sau chiar a militarismului german. De-aceea Roosevelt, indiscursul pe care avea sa-l pronunte, daca nu murea,vorbeste de bunele relatii intre natiuni, si(;) acelasi limbaj iltine si urmasul sau Truman, inaintea Congresului StatelorUnite. Aceeasi cauza explica si apropierea dintre StateleUnite ale Americii si Republicile sovietice(;): ura pe care o13au amundoua in contra ideologiei nationaliste"19. Si, nuintamplator "toti ministrii nostri se intrec, care mai de care,sa faca abstractie de diferentele de etnicitate in numirilede functiuni si in masurile de legislatie administrativa siscolara. In Moldova sunt preferati evreii, iar in Transilvaniaungurii. La noi adevaratul inteles al cuvantului fascist, nueste altul decat nationalist"20.Insa, nota bene, doar nationalist roman, caci, isi continuaacelasi Constantin Radulescu Motru confesiunea, "pentruanii, cati imi vor fi dati sa mai traiesc, cititul nepotolit pecare-l practicam mai inainte ar fi chiar pentru mine un izvorde vesnica neliniste si mahnire. (;)Se vor publica inRomania numai scrieri politice de patima adanca, dar degandire superficiala. In ziaristica vor domina intelectualiievrei, cari au talentul sa scrie despre orice, si in fonddespre nimic serios. Se va continua propaganda de astaziin contra rasismului si a tiraniei hitleriste, simple pretextepentru evrei de a ascunde sub ele, pentru ochii romanilor,adevaratele lor interese. Intelectualii romani(;), de fricacenzurii, caci cenzura va dura si dupa incheierea pacii,(;)se vor margini la banalitate. Publicatiile cu continutfilosofic, cu deosebire, se vor reduce la repetarea cliseelorpreferate de partidul de la guvern"21.Dar cum s-ar putea ca doua sisteme politice sieconomice atat de trambitat contradictorii intre ele capitalismul si comunismul , respectiv cele douaomnipotente superputeri mondiale, chiar si numai sasugereze cuiva tabloul a doua brate, aparentindependente si opuse, ale unuia si aceluiasi creierarhipotent dar greu vizibil?19 Constantin Radulescu Motru, Revizuiri si adaugiri, vol.III, Editura Floarea Darurilor,Bucuresti, 1999, pag. 169, 17020 ibidem, pag. 17021 ibidem, pag. 3714M-a framantat aceasta intrebare. Am forat. Si astfel,in spiritul fidelitatii fata de obiectivitatea stiintifica, asaprecum am precizat si cu alt prilej22, nu pot face abstractienici de faptul ca in consistentul dictionar de personalitatievreiesti, scris numai de autori evrei, tradus in romanestede un colectiv condus de o evreica si publicat in anul 2001la editura Hasefer oficial evreiasca, Karl Marx esteprezentat ca descendent (atat dupa mama cat si dupatata) al unei lungi genealogii de rabini, iar o seama dintreconducatorii la varf ai loviturii de stat bolsevice si, totodataai regimului comunist sovietic sunt si ei prezenti.De asemenea, in acelasi spirit de onestitatestiintifica, nu pot nesocoti nici elemente precum:- prezenta in acelasi dictionar de personalitatiiudaice, a unei ample rubrici biografice dedicatebancherilor Rotschild;- sau includerea in prestigioasa lucrare Ilustrifrancmasoni (aparuta in 1999 la EdituraNemira), atat a lui Hitler cat si a lui Mussolini, incontextul in care analiza comparativa a celordoua culegeri biografice, reliefeaza prezenta,deloc rara, in lume, la nivelul conduceriifrancmasonice superioare a unor proeminentepersonalitati evreiesti.Prin urmare, la aflarea unor astfel de stiri, este oarenejustificat din parte-mi nu sa contest, ci sa manifest doar22 In interviul pe care doamna doctor Irina Airinei, redactor la RadioRomania Cultural, mi l-a luat in ziua de 9 august 2005, privitor lalucrarea Testamentul politic al lui Mihai Eminescu. Interviu publicatsub forma de brosura, in acelasi an, la editura bucuresteana CarteaUniversitara.15o circumspectie metodica, descartiana daca vrei, asupraveridicitatii felului in care, manualele contemporane deistorie si majoritatea mass-mediei oficiale comenteaza, deexemplu, realitati de rascruce ale istoriei universale, cumsunt al doilea Razboi mondial, capitalismul si comunismul?Sigur, cetitorul meu drag, parca te-aud deja cum,perfect legitim, ma vei intreba acum cu stupoare: Bine, dar asta, domnule Crisan, inseamnaca dumneavoastra luati in calcul inclusiv ipotezaextraordinara ca Hitler, adica persoana care aordonat si condus un genocid asupra evreilor, era,de fapt, agent iudaic? Ori asta-i culmeaabsurditatii!... Afara doar daca sustineti ca deHolocaust este vinovat cu totul altcineva, sau chiarnegati existenta Holocaustului.Iar intrebarea ta e mult prea grava si mult preaesentiala spre-a ma preface, chiar in conditiile actualeilegislatii penale, ca n-am auzit-o.Asadar iti raspund. Si, fara a nega nici existentagenocidului in masa asupra evreilor, nici rolul detinut deHitler in desfasurarea lui, iti redau intocmai, si subbeneficiu de inventar, o suita de paragrafe pe care legasesti in lucrarea: Protocoalele Kogaionului. Teze siipoteze consemnate si autentificate de Ion Coja pentru ase intelege si evalua corect Contenciosul Romano-Evreiesc, inclusiv asa numindu-l unii Holocaustul dinRomania.Iata-le:"In mediile interesate si cat de cat informate asupracelor petrecute in anii aceia, circula teorii si teze careleaga chiar derularea Holocaustului de o complicitate16evreiasca, a unor evrei, a unor lideri evrei, a unor intereseevreiesti. Este exclus ca liderii evrei de azi sa nu cunoascaaceste teze, care incrimineaza in modul cel mai sever cuputinta. Opinia publica asteapta o dezmintire categorica sibine argumentata din partea evreimii, a celor in drept, darsi datori s-o faca, prin care sa se puna capat acelorspeculatii care dau Holocaustului o dimensiune si maiodioasa decat cea reala. Probabil reala!...Avem in vedere pe cei care leaga desfasurareaHolocaustului de teoriile rasiste la care au aderat multilideri de constiinta evrei, chiar inainte de instalarea laputere a nazismului, teorii potrivit carora omul trebuie saintervina pentru indepartarea din viata sau de la procreatiea exemplarelor umane tarate, biologic nereusite. Nici unpopor nu duce lipsa de asemenea rebuturi umane. Viatade ghetou a dus si la aparitia unui mare numar de evreidegenerati, a unor evrei de calitate inferioara. Ipotezaprezentata de B.B.C., cu ani in urma si apartinand unuiistoric englez, potrivit caruia lagarele naziste deconcentrare si exterminare i-au selectat indeosebi peevreii care nu corespundeau unor parametri antropometricianumiti. Semnul de recunoastere a acestor evrei decalitate inferioara se pare ca a fost in primul rand saracia,neputinta de a accede la un standard de viata cat de catcivilizat. Oricum, este bine cunoscut faptul ca atunci candHitler le-a cerut evreilor sa paraseasca Germania, nu totievreii au putut si au avut unde sa plece. Se pare ca lideriicomunitatii evreiesti au fost cei care au decis, prin listeinaintate oficialitatilor germane, care evrei urmau sa plecedin Germania, salvandu-se astfel, si care evrei ramaneauin Germania, pentru a umple lagarele de exterminare!Ceva similar s-a petrecut si in Basarabia. Cu putin inaintede declansarea razboiului au parasit Basarabia zeci defamilii de evrei bogati, informati asupra faptului caurmeaza a se petrece in Basarabia evenimente grave,17scapate de sub controlul legilor. La fel cum, in aceiasi ani,plecarea in Palestina salvatoare nu era accesibila tuturorevreilor din Romania, ci se facea dupa anumite criterii,inclusiv criterii biologice: tinerete, inzestrare fizica siintelectuala, stare de sanatate perfecta etc.(;)Surse orale evreiesti acrediteaza ideea ca printreevrei este destul de bine cunoscuta aceastacutremuratoare dimensiune a Holocaustului! Numai cainterdictia de a comenta in public aceasta stupefiantaeventualitate este absoluta pentru evrei.Cat priveste teza (ipoteza) istoricului englez, acestasi-a prezentat-o sub forma unei piese de teatru care, adoua zi dupa premiera, a fost interzisa de cenzurabritanica, gest care nu se mai petrecuse de cateva secolein Anglia. In motivatia interventiei, organele de cenzura auafirmat ca nu pun in discutie interpretarea dataHolocaustului, asupra careia numai specialistii se potpronunta, ci iau in consideratie sensibilitatea celor care ausuferit in Holocaust si pe care ii va rani prea dureros tezaautorului. Din pacate nici pana azi specialistii, in primulrand specialistii evrei in istoria Holocaustului, nu au datraspuns cumplitelor acuzatii formulate de autorul englez, alcarui text si ale carui argumente, au ramas necunoscute,au fost scoase din circuitul public al informatiilor"23.Iar, ca replica, tu imi vei spune, ca, din respectivulcitat nu reiese nicidecum ca Hitler le-ar fi fost evreilorsubordonat, ci doar ca liderii acestora, chiar daca or fioperat acea cutremuratoare selectie, nu e exclus s-o fifacut impotriva vointei lor ea fiind, in conditiile descrise,23 Ion Coja, Protocoalele Kogaionului. Teze si ipoteze consemnate si autentificate de Ion Cojapentru a se intelege si evalua corect Contenciosul Romano-Evreiesc, inclusiv asa numindu-lunii Holocaustul din Romania, Uniunea Vatra Romaneasca, Editura Tara Noastra,Bucuresti, 2004, pag. 13-1518singura posibilitate de a-si salva macar o parte dinconationali.Si-ar fi neonest sa-ti tainuiesc ca si eu mi-am spusla fel. Din fericire insa am gasit un inceput de speranta capot iesi din impas urmatoarea lamurire editoriala, aflatala pagina 204, in monografia Horia Nestorescu Balcesti,Ordinul Masonic Roman: "Nu am publicat, desi am avut ladispozitie, listele membrilor lojilor pur evreiesti, aflate insubordinea Ordinului Bnei Brith (Fiii Aliantei24), Districtul24 Alianta pe care Alexandru Safran, o explica astfel:"Dumnezeu i se reveleaza lui Abraham, in mod individual, inTara Sfanta si ii porunceste printr-o mitva, care va primi mai tarziu peSinai confirmarea sa toraica de a aplica pecetea naturala, de ainscrie semnul fizic al aliantei Sale cu el si cu posteritatea sa, incarnea sa. Dumnezeu a prescris circumcizia lui Abraham si adescendentilor sai, pentru a stabili pentru intotdeauna nu doarlegatura dintre El, patriarhul evreu, si rasa sa, viitorul Israel, ci si, inacelasi timp, legatura dintre El si pamantul peregrinarilor luiAbraham, viitorul Eret-Israel"., Alexandru Safran, Poporul lui Israel si Tara luiIsrael. Israel, inima natiunilor; Eret-Israel, sufletul universului, Curs tinut la Universitatile dinGeneva, Amsterdam si Jyvaskyla (Finlanda), la Trinity College din Cambridge si la Sorbona.Expunere prezentata la Paris, la Conferinta rabinica europeana. In volumul: Alexandru Safran,Israel si radacinile sale, Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, pag. 58, 59"Eret-Israel, Tara lui Israel".(ibidem, pag. 26) "Chiar inainte de a alegeIsraelul, si alegand Eret-Israel, Dumnezeu proclama ca intregulpamant si cu tot ce cuprinde acesta sunt ale lui". (ibidem) "Israel esteomul si poporul prin excelenta. Israel este numit om, caci el esteprincipiul vital al omului; Israel este numit popor, caci el este inimanatiunilor, potrivit specificarii Zoharului si a lui Rabi Iehuda Halevi(sec. XII)"., ibidem, pag. 27"Dumnezeu, pedepsind Israelul, nu ii retrage niciodata dreptulasupra tarii pe care El i-a dat-o pe veci(;). De altfel, Israel nu poaterenunta la Eret-Israel, caci nu renunti la un angajament uman si la opromisiune divina, nu se separa de o mostenire umana si de un dardivin"., ibidem, pag. 31, 32"Israel ramane pentru totdeauna proprietarul uman al Tariicare apartine lui Dumnezeu, si pe care El a oferit-o poporului Sau".19(ibidem, pag. 32) "Eret-Israel traieste in inima lui Israel, caci Eret-Israeleste sotia sa din tinerete. Eret-Israel nu l-a schimbat pe Israelpentru un alt popor; Israel nu a schimbat Eret-Israel pentru o altatara. Israel si Eret-Israel raman deci indisolubil uniti unul cu celalalt,caci ei raman, ambii, uniti cu Dumnezeu. Ori Dumnezeu nu a schimbatpoporul Sau cu un altul"., ibidem, pag. 33"Israel trebuie sa se identifice cu mitvot, cu poruncile divinecuprinse in Tora"., ibidem, pag. 25"Tora constituie instrumentul spiritual al lui Dumnezeu pentruCreatia lumii, iar mitvot constituie instrumentul practic al omuluipentru perfectionarea lumii"., ibidem"Intreaga Tora, scrisa si orala".,ibidem, pag. 49"Tora scrisa ne incredinteaza secretele limbii sale originare,ebraica, ca si ale poporului ebreu"., ibidem"Tora orala(;) reflecta structurile mentale proprii lui Israel siobtine aplicarea sa completa in Eret-Israel"., ibidem"Dumnezeu ofera Tora oricui, cu conditia ca ea sa fieacceptata in totalitate, in unitatea ei material-spirituala. Dar numaiIsrael a acceptat-o cu aceasta conditie; el s-a angajat sa o aplicepretutindeni si sa o realizeze in Eret-Israel"., ibidem, pag. 52"Promulgarea Torei lui Dumnezeu pe Sinai declanseaza intradevarsin a, ura natiunilor lumii impotriva poporului lui Dumnezeu.Popoarele pamantului nu-i iarta lui Israel faptul de a fi acceptat ceeace ele au considerat inacceptabil". (ibidem, pag. 52, 53) "Popoarelepamantului ataca deci Poporul lui Dumnezeu, Poporul Torei, a caruiprivire patrunzatoare supara, a carui voce persuasiva deranjeaza, acarui prezenta irita.Popoarele pamantului, atacand Israelul vor, de fapt, sa-l atacepe Dumnezeu, a carui Tora au refuzat-o, a carui suveranitate aurespins-o: Ele urasc Israelul, deoarece il urasc pe Dumnezeu.Popoarele pamantului ridicandu-se impotriva lui Israel, se ridicaimpotriva lui Dumnezeu. Dar ele nu-L pot sesiza, nu-L pot atingedecat prin Israel"., ibidem, pag. 53Nu comentez...20Ci, doar continui citarea:"Prin alianta carnala a circumciziei si alianta spirituala a Torei,Dumnezeu stabileste legatura integrala, totala, in acelasi timpmateriala si spirituala, dintre israelit, poporul lui Israel si tara lui Israel.Alianta circumciziei este o mitva a Torei, care echivaleaza cutoate celelalte mitvot. Iata de ce, noteaza Gaonul din Vilna, mitvacircumciziei este denumita pur si simplu brit, alianta, caciadaugandu-se celorlalte sase sute douasprezece mitvot (valoareanumerica a cuvantului brit este de 612) ea completeaza numarul 613,numarul total de mitvot al Torei.Alianta Torei este, de asemenea globala, caci Tora contine toatemitvot; iar singura mitva studierii Torei echivaleaza cu toatecelelalte mitvot"., ibidem, pag. 59, 60"Alianta care uneste pe Israel de Dumnezeul sau esteeterna, nu va fi rupta niciodata, nu e revocabila; este o aliantade sare: sarea nu se schimba"., ibidem, pag. 65"Confirmarea atasamentului Sau indestructibil fata de Israel se afla infaptul ca Israel traieste: el nu poate fi doborat in pofida suferintelor pecare le suporta. Orice arma faurita impotriva lui va fineputincioasa"., ibidem, pag. 65"Intr-adevar, Israel traieste, nu se schimba. Nu numai catraieste, dar el nu se schimba. El este mereu, in esenta sa, in structurasa fundamentala acelasi".,ibidem, pag. 64"Uitarea de sine provocata de uitarea de Dumnezeu, de Tora(;),antreneaza pacatul cel mai grav, acela comis prin neglijenta".(ibidem,pag. 70) "Cu toate acestea, zikaron, memoria evreului(;), ramanebuna; in interioritatea sa ascunsa, ea ramane aproape intacta. Ea nuslabeste niciodata complet: ea nu slabeste decat la periferie. Zikaronnu il tradeaza niciodata pe evreu, fie el si neatent. Caci, in fond, evreulnu-si uita niciodata Dumnezeul sau; el nu-si uita de Tora sa; el nu uitade Poporul sau, Israel; el nu-si uita Tara, Eret-Israel"., ibidem, pag. 71"Cat priveste disparitia lui Israel din lume, aceasta esteexclusa, chiar din cauza privilegiului Raspandirii fizice a poporuluievreu.21Populatia evreiasca dintr-o regiune poate fi distrusa; evreii pot fiexpulzati dintr-o tara, dar Israel nu ar putea fi anihilat, fiindcaDumnezeu nu poate fi biruit"., ibidem, pag. 64"Elokei Israel, Dumnezeul lui Israel, devenit MelehRegele lui Israel, Malhuto bacol masala, Regalitatea Sa se vaimpune tuturor, mai intai din teama masala pe care ea o vainspira, apoi ea va fi acceptata de toti cu bucurie: Regele lui Israel,recunoscut Rege al intregului pamant va domni atunci asupratuturor Va Timloh al col maasseha din inaltul munteluiSionului"., ibidem, pag. 69Mihai Eminescu "nebun", "antisemit", "xenofob", "retrograd"(si, totdeodata, "mare precursor al legionarismului romanesc"(ConstantinPapanace, MIHAI EMINESCU un mare precursor al LEGIONARISMULUI romanesc, Editia I-a,Editura Armatolii, Cetatea Eterna, 1951, coperta I-a - "Nimeni altul ca dansul nu estemai aproape de sufletul legionar"., ibidem, pag. 16)): "Cosmopolitismul e osimulatiune si nimic alta, el n-a fost niciodata un adevar. Strainii careau interese personale in Tara Romaneasca de es., vor simulatotdeauna cosmopolitismul, pentru ca, declarandu-si adevaratele lorsimtiri, ar putea sa pericliteze interesele lor individuale"., Mihai Eminescu,Manuscrisul Din sedintele Societatii Romania Juna. Nationalistii si Cosmopolitii, in MihaiEminescu, Opere, vol. IX, Editie critica intemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Romane,Bucuresti, 1980, pag. 457Ceea ce nu-i impiedica prin nimic ca, din ratiuni tactice, sa seautoprezinte romani: "Cine va face lista functionarilor mai cu seamainalti, a pensionarilor, a deputatilor, a arendasilor bunurilor publice si[a celor] private, c-un cuvant a tot ce reprezinta circulatiunea sireglementarea vietii generale a tarii, va observa cu inlesnire ca franelestapanirii reale a[u] scapat din mana elementului autohton si istoric sia[u] incaput pe maini straine. Dar acest din urma element, aceastaformatiune(;) se pretinde romana? Neaparat se pretinde, cacialtminterea n-ar avea pretext sa stapaneasca"., Mihai Eminescu, Romanul acontractat naravul..., Timpul, 29 iulie 1881, in Mihai Eminescu, Opere, vol. XII, Editie criticaintemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1985, pag. 267"Popor, natiune e complexul de clase sociale al unor oamenide aceeasi origine etnica. Proprietarul mare, taranul, negustorul,breslasul sunt in acelasi mod popor; nimeni dintre acestia nu e maimult ori mai putin popor decat fiecare dintre ei"., Mihai Eminescu, Un cenusar22IX Romania, de alta factura si structura decat cele dinobedienta Ordinului Masonic Roman"25.Dar in ce consista atat de specialul caracter alacestui ordin? "Conducerea suprema a francmasonerieiuniversale o detine Ordinul international Bnai Brith26 cusediul la Chicago, impreuna cu formatiile secreteascendente, Bnai Mosche, Bnai Israel, Bnai Zion,dominate ocult la randul lor de acei misteriosi Intelepti aiSionului"27, afirma Florin Becescu.Asa o fi?Aici publicatia evreiasca Israelite of America, privitorla intreaga Francmasonerie, nu numai strict la Bnai Brith,consemneaza: "Francmasoneria este o organizatieevreiasca, a carei istorie, grade, simboluri si paroleconventionale sunt evreiesti de la inceput pana lasfarsit"28.Iar Jean Bidegain, intr-un discurs tinut in fataMarelui Orient al Frantei, adauga: "Evreii, atat deremarcabili prin instinctul lor de dominatie si prin stiinta lorde a guverna, au creat Franc-Masoneria ca sa inrolezeroman..., Timpul, 8 aprilie 1879, in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Editie critica intemeiata dePerpessicius, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989, pag. 21525 Horia Nestorescu Balcesti, Ordinul Masonic Roman. Mai putina legenda si mai mult adevar,cu un Cuvant inainte de Mihail Sadoveanu, Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L., Bucuresti,1993, pag. 20426 Unii autori uziteaza forma Bnai, altii prefera Bnei. Insa, inoricare dintre cele doua maniere l-am gasi scris: este unul si acelasicuvant.27 Florin Becescu, Franc-Masoneria. Crima-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului PoruncaVremii, Bucuresti, 1936, pag. 1328 Israelite of America, 3 august 1866, apud Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004,pag. 14, [O.L. 1(7)]23intr-insa oameni care, neapartinand neamului lor, seangajeaza totusi sa-i ajute in faptele lor, sa colaboreze cuei la stabilirea domniei lui Israel printre oameni"29.Si-atunci cand imi vei replica cum ca Hitler a scosMasoneria in afara legii cautand, prin aceasta, sa-misugerezi ca si daca a fost cumva mason, la un moment dats-a razvratit impotriva Masoneriei , te voi invita sareflectezi asupra urmatorului pasaj din Ilustri francmasoni:"In 1944, D. Ruggenborg nota: ...cred ca Mussolini siHitler sunt doua exemple potrivite pentru faptul caasemenea personaje, aparent impotriva Francmasoneriei,ar trebui analizate cu mai multa atentie."30. Hitler, "a fostinitiat in 1922, intr-o loja din Mnchen. A fost creatiafrancmasonilor din Vest(;). Hitler a aparat intereseleFrancmasoneriei si pe unii dintre frati, care, ulterior, auocupat pozitii influente in Parlamentul National SocialistGerman"31."D. Ruggenborg relateaza cum Mussolini a interzisnu Francmasoneria din care faceau parte si fascisti, cidoar directia romana a Marelui Orient de Italia(;),sporind astfel influenta in Italia a Marii Loji Unite deAnglia"32.Bun, fie chiar si-asa: Masoneria anexa aiudaismului, Hitler mason si, implicit, subordonat puteriiiudaice.Totusi, cum ar fi putut, fie si numai o singura clipa,unor decidenti evrei, sa le treaca prin minte gandul de-aordona uciderea unor membri ai propriei lor etnii, si inca inproportii de genocid?29 din discursul lui Jean Bidegain in fata Marelui Orient al Frantei, 1905, in [O.L. 1(7)], pag. 1430 Emilian M. Dobrescu, Ilustri francmasoni, Editura Nemira, Bucuresti, 1999, pag. 8331 ibidem, pag. 7932 ibidem, pag. 8324Mai ales, data fiind admirabila solidaritate intraetnica,specifica, poate in cel mai inalt grad cu putinta, tocmaiNeamului Evreiesc.Studiul Degenerarea Rasei Jidanesti33, al doctoruluiPaulescu, schiteaza o posibila pista:"Cuvantul degenerare (de la genus: gen), cand eaplicat la o rasa de oameni, insemneaza o alteratie acaracterelor genului omenesc.Adeseori, insa, cuvantul Gen e inlocuit in limbagiulstiintific, prin cuvantul Specie.Sub influenta unor cauze morbide care provoacaleziuni, in sistemul nervos si mai ales in creer, rasadegenerata isi schimba caracterele speciei umane.Ea intra in domeniul Patologiei si se degradeaza din ce ince, prin diverse malformatii si prin turburari in functiileorganelor, pana ce ajunge, in cele din urma, sa fiecompusa din schilozi, nebuni, epileptici, imbecili sau dinmonstrii idioti,...ce-s incapabili sa se mai reproduca"34."Degenerarea e expresia unor lesiuni atrofice saumalformatiuni localisate in anumite teritorii din scoartacreerului, si care se transmit prin hereditate"35."Leziunile atrofice ale scoartei creerului, ce suntproprii degenerarii, dau loc la tulburari in sensibilitate, inmotilitate, in instincte, si in vointa"36.33 Jidanesti este termenul continut de titlul cercetarii respective; sisub care, evident cu modulatiile gramaticale de de rigoare, suntdesemnati Evreii ori de cate ori Nicolae Paulescu ii metioneaza incuprinsul ei.34 Nicolae C. Paulescu, Degenerarea Rasei Jidanesti, Bucuresti, 1928, pag. 1135 ibidem, pag. 1736 ibidem, pag. 2525"Anomaliile congenitale ale creerului dau nastere latulburari in desvoltarea oaselor craniului, ale trunchiului siale membrelor"37."Degenerarea Jidanilor(;) e datorita transmisieihereditare a malformatiilor creierului"38."Talmudul [expresia scrisa a Torei orale, cf.Alexandru Safran, Israel si radacinile sale, pag. 49]impune Jidanilor, ce-s degenerati prin hereditate, o(;)cauza de degenerare dintre cele mai eficace,...anume:Casatoria numai intre consangeni.Aceasta cauza isi a aratat efectele degenerativefuneste asupra Nobililor, din diverse Tari, cari secasatoresc numai intre ei"39.Marturisesc ca, cel putin pentru mine, e verosimil caperspectiva producerii unei astfel de catastrofe intraetnicenu l-ar putea lasa indiferent pe nici un conducator etnic,indiferent al carui Neam periclitat. Si ca, in ultima instantadaca i-ar sta in putere, ar recurge, desi cu cea maicrancena strangere de inima, la cel mai dramatic remediu:suprimari fizice de degenerati irecuperabil40.37 ibidem, pag. 2038 ibidem, pag. 1439 ibidem, pag. 1540 Ceea ce insa nu pot crede, si, indraznesc sa afirm ca orice om cuminima judecata de bun simt, nicidecum neaparat medic origenetician, refuza si el sa creada, este altceva. Anume afirmatiaaceluiasi doctor Paulescu, potrivit careia intreaga etnie evreiasca estedegenerata: "Jidanii formeaza, in Omenire, o rasa, particulara, ce edegenerata"., ibidem, pag. 11Am tot respectul pentru calitatile de cercetator ale savantuluiPaulescu, concretizate in multiple si profunde studii si descoperiristiintifice, dar consider ca a procedat total neonest cand, prezentand26Iar in Stalin inclin a nu vedea deloc un mare caz,o exceptie. Insusi numele lui Djugasvili imi da oindicatie nepretuita despre "gruzinitatea" lui. Si presupunca, de asemenea, oricui a aflat ce-nseamna tradus...fotografiile a doi Evrei retardati (vezi paginile 22 si 23 ale studiuluicitat), a extrapolat exceptia, decretand-o regula, si inca absoluta.Iar relativa nedezvoltare din anii 30 a geneticii nu-l poatescuza.Caci, acei Evrei despre care, in Spitalul, Coranul, Talmudul,Cahalul, Francmasoneria, afirma tot el ca sunt strategii ce diriguiescFrancmasoneria Mondiala nu pot, fireste, in nici un caz, sa fie nisteretardati.Mai mult, atatia si-atatia Evrei obisnuiti, cu care oricine isiintersecteaza curent pasii, sau chiar sta de vorba, e evident ca suntnormal constituiti.Si ce sa mai spun de un Lazar Saineanu (asistentul la catedraal lui Bogdan Petriceicu Hasdeu si autor al pertinentei cercetari defolclor Basmele Romanilor), ori de un Moses Gaster (contemporan cuMihail Eminescu si eminent etnolog) Pot fi ei, oare, retardati?...Mai mult, am sentimentul ca Nicolae Paulescu opereaza cu opremisa falsa.Dupa parerea mea, exemplul pe care-l ofera drept analogie (alunor familii nobiliare de la Curtile Europei Apusene) priveste numaiacele casatorii intre rude de sange cuprinse intre gradele I-IV rudenie(adica incepand cu frate-sora si incheind cu veri primari).Ori tot experienta geneticii statueaza ca dincolo de acest grad(adica deasupra lui) incrucisarile intre consangeni nu numai ca n-aducnici un prejudiciu descendentilor, ci, dimpotriva, le sunt benefice,conferindu-le acestora un plus de vigoare psihica si fizica.Si imi este imposibil sa cred ca un intreg popor se poateincrucisa numai frate-sora sau, in cazul cel mai putin rau, var primarvaraprimara.Ca respectiva incrucisare distructiva poate fi practicata de unsegment minoritar al etniei, mai consistent procentual posibil (tinandcont de relatarile Vechiului Testament) la Evrei decat la alteNeamuri, imi pare mult mai aproape de adevar.27Asa ca nu ma prea surpinde sa aflu ca "pe 27septembrie 1944, la solicitarea sovieticilor generalulamerican Donovan punea la dispozitie lista completa cupersonalul O.S.S. din Bulgaria, Romania, Cehoslovacia,Iugoslavia si din zonele ocupate de Armata Rosie. Din acelmoment insa, toti partizanii din Europa de Est si dinBalcani care avusesera legaturi cu ofiteri O.S.S. au fosttrecuti pe listele negre ale N.K.V.D. Ofiterii O.S.S. priveauneputinciosi cum colegii lor de la N.K.V.D. suprimau pascu pas opozitia la dominatia comunista din zoneleeliberate de Armata Rosie"41.Si-atunci citatul din Jewish Banker "S-ar puteaspune ca Marxismul este cel mai inversunat dusman alCapitalismului, care pentru noi e sfant. Pentru simplulmotiv ca ei sunt poli opusi, ei ne dau noua cei doi poli aiPamantului si ne permit sa-i fim noi axa. Acesti doioponenti Bolsevismul si noi insine ne gasim identificati inInternationala. Acesti doi oponenti, care constituie doctrinacelor doi poli ai societatii, se intalnesc in unitatea de scop,care este reinnoirea societatii de sus prin controlul avutieisi de jos prin revolutie."42 sa fie oare o naivitate?...La fel si urmatorul, din The American Hebrew.Adica: "Revolutia din Rusia a fost produsul creierelorevreiesti, a nemultumirii evreilor, a planificarii lor, al careiscop este sa creeze o noua ordine in lume. Ceea ce aputut sa fie realizat atat de bine in Rusia datorita creierelorevreiesti, din cauza nemultumirilor lor si prin planificarea41 Cristopher Andrew & Oleg Gordievski, K.G.B., Editura All, Bucuresti, pag. 231, apud NicolaeMitrica, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a VI-a, in Revista Francmasoneria.Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 10/2003, pag. 2242 Citat din Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan,Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)], pag. 1028lor, prin acelasi efort intelectual si fizic va trebui sa poatadeveni o realitate si la scara mondiala"43.Sau poate chiar acesta, din The Jewish World...:"Mareleideal al iudaismului este ca intreaga lume sa fie imbibatacu invatatura iudaica, si apoi, intr-o Fraternitate universala,a natiunilor de fapt intr-un mare iudaism toate rasele sireligiile individuale sa dispara"44.Adaug, mai mult din scrupulozitate, ca in aceeasiculegere biografica Ilustri francmasoni il regasesti si peChurcill, Sir Winston Leonard Spencer (pag. 55), alaturi deRoosevelt Franklin Delano (pag. 84), Washington George(pag. 85) sau Truman Harry S. (tot la pag. 85). Ca siglaStatelor Unite ale Americii (pe care o poti vedea in formatmare pe zidul Ambasadei S.U.A.) are deasupra(semnificatie definita limpede de heraldica) capuluivulturului steaua cu sase colturi a lui David , formatadin stelute intre care linia de unire trebuie trasa mental...Pe tot acest fundal, Corneliu Zelea Codreanu45, nr.1 in ierarhia legionara, referindu-se la Romania, sustineaneclintit: "Jidanimea e comunista, dar nu pentru iubireade oameni, ci numai din ura pentru Statul roman, pe carenumai prin triumful comunismului l-ar putea vedea doboratla pamant si pus sub calcaiul totalei stapaniri jidanesti.43 The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)], pag. 844 The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)], pag. 745 Adica Romanul care inca in 1922, facuse public dovada deplina acalitatilor sale chiar militare de exceptie, precum si, totodata, ahotararii autoasumate de a prefera sa fie el insusi ucis decat Romaniasa fie comunizata. Am, fireste, in vedere, incredibila victorie pe care arepurtat-o impotriva grevei celor 5.000 de comunisti inarmati dincurtea Atelierelor C.F.R. Nicolina din Iasi. Victorie prin care a dejucatplanul invadarii in acel an a Romaniei de catre trupe ale Armatei Rosii.29Triumful comunismului coincide cu visul iudaismului de astapani si exploata popoarele crestine in virtutea teorieipoporului ales, care sta la baza religiei jidanesti"46."Triumful miscarii comuniste in Romania, ar insemna:(;)desfiintarea Bisericii, desfiintarea Familiei, desfiintareaproprietatii individuale si desfiintarea libertatii. Inseamna,intr-un cuvant deposedarea noastra de ceea ce formeazapatrimoniul moral al omenirii si in acelasi timpdeposedarea de orice bunuri materiale, in favoareaprofitorilor din umbra ai comunismului, care sunt Jidanii"47."Iudaismul a ajuns la stapanire in lume prin masonerie siin Rusia prin comunism48"49.46 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Tara, Sibiu, 1936, pag.37047 Corneliu Zelea Codreanu, Carticica sefului de cuib. Manual al Garzii de Fier, in ObiectivLegionar, An I, nr. 4, octombrie 2003, pag. 2648 Insa, nota bene, nici Codreanu, nici Legiunea, nu-i urau pe Evrei.Nici ca persoane individuale; si nici ca fiinta vie colectiva NeamulEvreiesc. Dupa cum, tot astfel, nu urau nici un alt Neam.Ei, ca orice organism viu si biologic normal, caracterizat adicaprin sensibilitate si reactivitate, se ridicau impotriva acelor ATITUDINIevreiesti pe care le considerau ca daunatoare drepturilor legitime siintereselor vitale ale Neamului Romanesc."Notabil este faptul releva Roxana Simionescu ca, spredeosebire de celelalte organizatii nationaliste din Europa interbelica(croata, belgiana, maghiara, slovaca), Miscarea Legionara nu a fostincriminata de Tribunalul de la Nrenberg"., Roxana Simionescu, Notaintroductiva la compendiul Doctrina Legionara. Prezentare concisa, Editura Lucman, Bucuresti,2003, pag. 17Si nu a fost incriminata nu atat "datorita inchiderii la Auschwitza legionarilor care se refugiasera in Germania"(Nicolae Mitrica, Episoade dintrunrazboi nedeclarat, partea a III-a, in Revista Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr.7/2003, pag. 9), ci, precum precizeaza Ion Varlam, mai cu seama "pentruca Legiunea a afirmat clar in doctrina ei ca oamenii nu se deosebescprin culoare sau sange, deci nu putea fi acuzata de rasism. Eraimpotriva evreilor ca reprezentand o religie distincta, cu o moraladistincta si cu o mentalitate distincta, deci un corp strain cu influentaalteranta in sanul comunitatii nationale. Insa legionarii nu s-au legat30de ei pe considerente rasiale, spunand ca sunt genetic inferiori si asamai departe"., Ion Varlam, Conspirarea deconspirarii, pag. 333Edificator in acest sens este ca "la Congresul NSDAP (PartidulNational Socialist al Muncitorilor din Germania) din 1935(;)conducatorul delegatiei romane a fost Ion Mota, care avea un doctoratin filosofie, luat de altfel in Germania. Privitor la tezele rasiale, desprecare s-a vorbit mult la aceasta reuniune, Mota a raspuns, de latribuna, cu Hitler de fata si vorbind cu patos (ceea ce l-a infuriat foartetare pe cancelarul german, care a cerut sa nu mai fie niciodata invitatin Germania), spunand(;): Rasismul este forma cea mai vulgara dematerialism. Oamenii nu se deosebesc prin carne, sange sau culoareapielii. Ei se deosebesc prin spirit, adica prin creatia, cultura si religialor. Aceasta idee, care a fost relevata in multe din articolele lui Mota,nu a inlesnit coexistenta dintre legionari si nazisti. De aceea existaspeculatii ca Ion Mota ar fi fost lichidat..."(ibidem, pag. 336, 337)Cu nimic mai prejos ca valoare revelatorie: "Povestea cucadavrele evreiesti agatate in carlige la Abator".(Razvan Codrescu, In cautareaLegiunii pierdute, pag. 15) Despre ea, Razvan Codrescu dezvaluie: "Exista odezmintire semnata de mai tot personalul de atunci al Abatorului dinBucuresti, expediata ziarelor Universul si Dreptatea, dar a careipublicare a fost interzisa de cenzura antonesciana. Prof. dr. RaduIftimovici a lamurit lucrurile cu claritate, cu citate, marturii si fotocopii,in Expres Magazin nr.87, 25 martie 1992, sub titlul Spulberarea uneilegende. Progromul de la Abator (material aparut si sub forma debrosura). Exista in acest sens si o marturie (marturisire n.n.) facuta ininchisoare de Petre Pandrea (atestata de Petre Tutea, Dumitru Fundasi Simion Ghinea), care a(;) cercetat faptul la fata locului, din zelantilegionar (Pe atunci eram obisnuia el sa spuna un tovaras dedrum imbecil al comunistilor). Este inutil sa adaugam ca niciodata nus-a vorbit despre identitatea victimelor respective, nici despre ce s-aintamplat cu ele (cu cadavrele n.n.)...(;) Eugen Cristescu insusi i-a(;)marturisit lui Petre Pandrea contrafacerea din birourile Sigurantei afotografiei cu cadavrele de la Abator". (ibidem, pag. 15, 16) Vezi, deasemenea, Radu Theodoru, A fost sau nu HOLOCAUST?, EdituraLucman, Bucuresti, 2003 Capitolul Rebeliunea Legionara. Minciunaprogromului de la Bucuresti. Sfruntata minciuna a cadavrelor de laAbator, pag. 198-212.49 idem, Pentru legionari, pag. 7331Cat de dezirabili mai puteau fi el Codreanu si,implicit, Miscarea Legionara, puternicilor lumii? Comunisti,masoni, nu importa.Apropo, in legatura cu eventualitatea posibilitatii de a i sepermite crestinismului existenta in Masonerie, gasesti inlucrarea Ordinul Masonic Roman precizarea:- "aprilie 1929: gr. 30, Octavian Goga militeazapentru fondarea Blocului crestin francmasonic.- d. Octavian Goga, care desi este mason, habarn-are de rostul francmasoneriei, caci si-a permissa vorbeasca in loja despre crestinism greseala ce masonii nu ii vor ierta niciodata.D[omnul] Goga a mers asa de departe cunaivitatea sa, incat a propus ca Loja Nationalasa se numeasca Loja Crestin-Nationala.(V.Trifu, 1932)"50.Iar Nichifor Crainic, in Ortodoxism si Masonerie,exprimandu-se asupra motivului prezentei Bibliei ca obiectritualic in anumite loji, comenteaza:"Francmasonii romani de rit scotian(;) zic:Noi nu suntem impotriva ortodoxiei cum sunt ceide la Marele Orient. Noi admitem Biblia. Noi jurampe Biblie.Ce e adevarat din toate astea?Masoneria, fie scotiana, fie cealalta, e un felde religie deandoaselea. Ea are temple, un cultorganizat cu diferite ritualuri si o serie de obiectesimbolice. Intre aceste obiecte simbolice,masoneria scotiana admite si Biblia. Ce inseamnaaceasta? Ca masoneria admite doctrina cuprinsa inBiblie? In cazul acesta ea n-ar fi decat o sectareligioasa ca multe secte nascute din crestinism.50 Horia Nestorescu Balcesti, Ordinul Masonic Roman, pag. 34432Dar nu! Biblia in masonism are cu totul altasemnificatie. Sa consultam cartea domnului EugenLannhoff. Biblia, raportorul si compasul zicedansul sunt cele trei mari lumini ale masoneriei.Biblia, lumina de deasupra noastra, NU CAAUTORITATE DOGMATICA, ci ca expresie acredintei intr-o ordine morala universala!Adica un simplu simbol, ca raportorul,lumina din noi si ca compasul, lumina din jurulnostru. Prin urmare, in masonerie Biblia joaca unrol de simbol exact ca oricare alt obiect, de pildacompasul si raportorul. In locul ei ar putea si ostrachina sa insemne acelas simbol, fiindca sensulsimbolic nu se leaga de autoritatea dogmatica aBibliei! Dar ce mai inseamna Biblia daca o despoide autoritatea dogmatica a doctrinei revelate? Nu evorba aici de o suprema batjocura ce se aducedivinei carti, reducand-o la sensul pe care il potavea un sort, o mistrie, sau un compas?"(Nichifor Crainic,Ortodoxism si Masonerie, in Ioan M. Mares, Francmasoneria in filmul EcaterinaTeodoroiu, 1933, pag. 54, 55)Cat despre autoprezentarea ca deiste a unora dintre loji,acelasi Nichifor Crainic, noteaza:"Nu exista o separatie intre cele douamasonerii: cea scotiana si cea a Marelui Orient. Elelucreaza mana in mana. Numai ca cea scotiana semarturiseste deista. Aceasta nu inseamna in nici uncaz ca admite crestinismul. Deismul e o conceptiefilosofica ce admite la originea lumii un principiuabstract, creator si impersonal, cu care insa lumeanu mai are nimic deaface. In fond, aceastainvatatura nu este decat o nuanta a ateismului, unateism camuflat. Formula simbolica din ritul scotianin numele marelui arhitect al tuturor lumilor, dupainsasi interpretarea pe care o da d. Eugen33Lannhoff, nu inseamna o formula de credinta intr-undumnezeu personal. Ea e mentinuta ca o expresiepur simbolica pentru a impaca pe cei cari vin inmasonerie cu convingerile religioase ale Bisericii".,ibidem, pag. 54"Toate afirmatiile mele au un caracterobiectiv. Ele se intemeiaza pe o carte monumentalaDie Freimaurer de d. Eugen Lannhoff, masonconvins, aparuta in 1929 la Viena. Cartea mi-a fostdaruita de distinsul meu prieten dr. Heinrich Studer,proprietarul editurii Amaltheea, unde a aparutlucrarea. Die Freimaurer, adica Francmasonii, e ocarte de expunere si aparare a institutiei ocultealcatuita dupa documente ce i s-au pus la dispozitieautorului de lojile masonice. Prin urmare, o carteincontestabil masonica"., ibidem, pag. 53In 1937 Corneliu Zelea Codreanu face in massmedia,precum bine se stie, "declaratia51 ca in caz devenire la guvern, in 48 de ore(;) va completa aliantatraditionala cu Franta prin alianta eficace cu Germania52"53.Dar, "la intrevederea de la Berchtesgaden, din 24noiembrie 1938, Adolf Hitler n-a spus nici un cuvant inlegatura cu Corneliu Z. Codreanu si cu proiectul unanim51 In urma careia, "la 27 mai 1938 Tribunalul Militar Bucurestiexecutand ordinul dictatorului Carol al II-lea l-a condamnat(;) la 10 aniinchisoare pentru tradare"., Serban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939contra lui Armand Calinescu si epoca 1930-1950, Editura TCM Print, Bucuresti, 2004, pag. 11852 Alianta gratie careia, daca s-ar fi-ncheiat, "Germania: a) puteaincepe razboiul antisovietic inainte de inarmarea [masiva a] U.R.S.S.-ului inceputa in 1939-1940 si b) nu avea in nici un fel nevoie derazboiul inutil si fratricid cu Franta si Anglia".(ibidem, pag. 119) Aceastadeoarece "cu lantul muntilor Carpati si cu petrolul din Valea PrahoveiRomania este cheia continentului Europa"., ibidem53 ibidem, pag. 11834stiut in Europa al asasinarii lui in inchisoare. Fata deaceasta abtinere, regele Carol al II-lea a intelesposibilitatea unui asentiment si a intrebat: Aceastainseamna in politica interna ca am mana libera?"54"Marele Fhrer Adolf Hitler a raspuns: Da, in politicainterna aveti mana libera.Si-au strans mainile"55.Si, mai departe, "in noaptea de 21/22 I 1941 AdolfHitler cheama la telefon pe Ion Antonescu: Pentru ce teaioprit? Intra cu tancurile in sediile lor si svarle-i afara"56.Iar cand asupra legionarilor care "dupa asa-zisarebeliune legionara se refugiaza in Germania, in februarie1941, (;)in loc sa li se asigure libertatea si imunitatea(;) s-aactionat cu masuri de constrangere"57: "autoritatile nazistefaceau aplicarea doctrinei politice a lui Alfred Rosenberg,care preconiza slabirea si chiar nimicirea elitelornationaliste din tarile ocupate sau aliate(;)"58.Dar puterea comunista nu tot distrugerea acelorasielite o viza?...Iata ce scrie negru pe alb in procesul-verbal alconferintei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Interne, dinRomania, la 18 mai 1948, referitoare la pozitia fata deMiscarea Legionara: "Sedinta este deschisa de domnulministru Teohari Georgescu, care expune Pozitia fata demiscarea legionara. Domnul ministru a aratat ca dupa 6martie 1945 in fata noastra s-a pus problema de ainfrange pe toti dusmanii poporului.54 ibidem55 ibidem56 Serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decat Horia Sima, vol.II, Editura Crater,Bucuresti, 1996, pag. 7957 Carol Papanace, Prefata la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de lupta politica,Tipografia INFCON S.A., Constanta, 2005, pag. 958 ibidem35Legionarii au fost, sunt si vor fi printre cei mai primejdiosidintre dusmani"59.Dar cel mai dur dintre regimurile detentiei politicepost 45, cel de disolutie a personalitatii prin torturapermanenta, pe care detinutii erau fortati sa si-o apliceRECIPROC, asupra cui a fost utilizat60?61...59 1948 mai 18. Proces-verbal al conferintei ce a avut loc la Ministerul Afacerilor Internereferitoare la miscarea legionara, Arhiva Consiliului National pentru Studierea ArhivelorSecuritatii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 in volumul: Consiliul National pentru StudiereaArhivelor Securitatii, "Bande, banditi si eroi". Grupurile de rezistenta si Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003, pag. 4360 Si cine l-a dirijat?Makarenko, specialistul sovietic in practicarea celor maidiabolice tehnici de torturare, din ordinul cui superviza si indruma, inRomania, cu maxima minutiozitate, preparativele declansarii morbuluiPitesti? Vezi pe larg Reeducarea prin tortura (denumirea exacta:Gheorghe Boldur Latescu si Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist inRomania, vol. IV, Reeducarea prin tortura, Editura Albatros, Bucuresti,2003).Ana Pauker ("Hana Rabinsohn"(Tesu Solomovici, Securitatea si Evreii,vol. II Teroare. Crime. Turnatori. Colaborationisti, Editura Tesu, Bucuresti, 2004, pag. 11)) ceorigine etnica avea? "De la Tatiana Pauker-Bratescu, fiica Anei Paukersi a lui Marcel Pauker, provine o nota biografica exacta"(ibidem, pag. 12).Extrag din ea: "La unul dintre frati, Zalman Rabinsohn, a tinutenorm; acesta, de altfel, avea sa revina in Romania din Israel, undeplecase inainte de 23 august 1944, a fost profesor de ebraica sipoet"(ibidem); "a facut scoala elementara si, dupa cum am aflat dinpovestirile Bellei, matusa mea, a fost si la Heider, scoala religioasapentru baieti, la Bucuresti, unde, printr-o exceptie a fost si eaadmisa"., ibidemDar Alexandru Nicolschi? Vezi sectiunea Alexandru Nicolschi,sau cum devine un evreu general de securitate al treilea capitol dinTesu Solomovici, Securitatea si Evreii, vol.I, Despre calai si despre36Si, totodata, nici nu vad cum ar fi putut legionarii saaibe interes de-al suprima pe Nicolae Iorga. Adica pe celcare, de la tribuna Parlamentului, in sedinta publica aCamerei Deputatilor, ii acuza, cu argumente, pe Evrei de"tentativa de asasinat care se face impotriva noastra canatiune dominanta, de catre acei cari imbraca formele celemai vulpine ca sa-si arate dorinta de a fi bunii nostri frati"62.Si care, de la aceeasi tribuna, dizerta despre, "aceafireasca legatura, (;)intre agitatia socialista si tendintaevreiasca de a avea la noi mai mult decat toata avereanoastra, decat tot creditul nostru, decat toata inraurireaasupra vietii noastre politice"63.Pot insa crede ca, daca Evreii ajunsesera stapaniiStatului sovietic, iar N.K.D.V.-ul (K.G.B.-ul) este Organ deStat, teza potrivit careia Traian Boieru (seful asasinilorvictime, Prefata de Razvan Theodorescu, Cuvant inainte de SorinRosca Stanescu, Editura Ziua, Bucuresti, 2003, pag. 125-136.Si afla-i, chiar din propriile-i cuvinte, povestea numelui: "Initial,numele meu a fost Boris Grunberg, dar in mai 1941 am plecat dinURSS cu o misiune in Romania, cand am fost prins si ca sa-mi potascunde trecutul si misiunea mi-am schimbat numele in NicolschiAlexandru Sergheevici; sub acest nume am fost cercetat de OrganeleBiroului II Bucuresti si sub acest nume ma recomand pana astazi".,Alexandru Nicolschi, Autobiografie-sinteza, in Tesu Solomovici, Securitatea si Evreii, vol.I,Despre calai si despre victime, pag. 12761 Studiul Gheorghe Boldur Latescu si Filip-Lucian Iorga, Genocidulcomunist in Romania, vol. IV, Reeducarea prin tortura, EdituraAlbatros, Bucuresti, 2003, sau articolul Ionut Baias, Cine si de ceconduce Romania, Revista Permanente, Anul VIII, nr. 8, august 2005,pag. 20 ca sa iau doar doua exemple sunt extrem de elocvente inacest sens.62 Nicolae Iorga, In Chestia manifestatiilor studentesti, Discurs rostit in sedinta din 17 decembrie1909 a Camerei Deputatilor, in Nicolae Iorga, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a,Editura Bucovina, I.E. Toroutiu, Bucuresti, 1939, pag. 362, [D.P.v.I.p.I]63 Nicolae Iorga, Chestia agitatiilor evreiesti, Discurs rostit in sedinta din 11 februarie 1910 aCamerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I], pag. 39237fizici ai marelui savant Roman) era, de fapt, agent sovietic,infiltrat in Miscare ca membru cu scopul de a ocompromite, nu tine deloc de domeniul fanteziei.Am amintit undeva ca legionarismul, ca dealtfelorice este omenesc, nu are cum sa fie suspus pacatului.Are, fireste, virtualier cuprinsa in insasi fiinta sa intrinseca,posibilitatea de a pacatui.Iti marturisesc ca, ma framanta si ma contrariaza untext, despre "politicianii romani cari, bine platiti, pretind canu exista problema jidaneasca"64, dar sub protectia carora,comerciantii Evrei i-au ruinat, in sumedenie de zone aletarii, pe cei Romani65.Este incredintat hartiei de insusi Codreanu. In PentruLegionari. La pagina 95.Nu l-am gasit, eu unul cel putin, comentat deabsolut nimeni. Din nici o tabara sau oriunde altundeva.Iata-l: "Acestor politiciani, a caror tradare fata deneam este asa de ingrozitoare, daca sunt vii, neamul vatrebui sa le scoata ochii; daca sunt morti, va trebui sa-iscoata din morminte si sa le dea foc ciolanelor, in pietelepublice. Pe copiii si nepotii lor, neamul va trebui sa-iurmareasca in averi, confiscandu-le si sa-i stigmatizeze cuepitetul de copii de tradatori"66.64 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 9565 ibidem66 CORNELIU ZELEA CODREANU, PENTRU LEGIONARI, PAG. 95: Exemplar editia1936. Daruit de Codreanu lui Aron Cotrus. Cu dedicatie. Scrisa demana si semnata. De insusi el, Capitanul. Pe coperta interioara. Volumaflat in Biblioteca de Documentare a Miscarii Legionare (din Bucuresti,str. Iacob Negruzzi nr. 1).38L-am citit si rascitit. Este singurul de acest fel pecare l-am intalnit in intreaga opera a acelui nr. 1 legionar acarui legitimitate de Sef al Legiunii nu a fost de absolutnimeni, vreodata, pusa la indoiala.Ce sa inteleg din el? Se afla, lucru de la sapteposte vizibil, in contradictie flagranta cu insasi esentaspiritului scrierilor Capitanului iubirea crestina. Si esteformulat atat de fara echivoc, incat exclud cu totuleventualitatea ca ar putea fi o metafora, al carei mesajadevarat e altul decat cel ce se degaja din citirea literala.Ii defineste personalitatea lui Codreanu? Sau nu?Caci, daca da, tot restul operei cade.Cu absolut toate consecintele ce-ar decurge de-aici.Asadar miza-i enorma.Fireste, eficienta demersului de dobandire a uneicat mai corecte intelegeri si a unei cat mai pertinenteinterpretari a gandurilor si/sau actiunilor cuiva esteconditionata de masura in care le percepi fidel corelareacu circumstantele in care ele s-au ivit.E prea elementar ca, in situatii dramatice, deextraordinar pericol si durere pentru el, orice om poateceda nervos, macar pentru o clipa, si ca efect, gandi sauface, ceva complet opus adevaratului fond al personalitatiisale.Prin urmare, acel gand sau fapta nu-l defineste.Dar, la fel de elementar este ca, de asemenea, insituatii limita, semenul care le traverseaza, intr-un momentde slabire a autocenzurii se poate demasca prin reactiasa.39In acest caz fapta sau gandul dezvaluindu-l exact asa cumeste de fapt.E de prisos sa detaliez groaznicele presiuni care-lapasau pe Codreanu in 1936. Cine este asadar el? Cel alpasajului? Ori cel al operei?Nu ma grabesc sa dau verdict. Pentru ca suntconvins ca doar el singur si l-ar fi putut da. Prin propria-ifaptuire. Daca ar mai fi fost lasat sa ramana pe lume. Si,mai cu seama, daca prelua carma Romaniei.Intreaga istorie sta marturie: in materie de revelarea personalitatii, singurul test fara de gres este ce faci canddetii puterea si te simti sigur pe ea.Insa, aceeasi intreaga istorie, mai da marturie intruceva. De permanenta si deloc neglijabila importanta:imponderabilul. Coeficientul ei de imprevizibilitate. Deposibilitate ca firul desfasurarii efective a evenimentelorviitoare sa infirme chiar cele mai documentat construitescenarii. Si asta ca efect al ivirii decisive a cine-stie caruielement-surpriza.In speta, calculez inclusiv cu ipoteza ca legionariipreiau, la un moment dat, carma Romaniei67. Ca iiinraureste legionarismul autentic si, prin urmare, gandul sifapta li-s in continuitate organica fata de matriceaspirituala Codreanu.Transpun ei in practica teribilul citat?67 Si nu neaparat in chip de regim absolutist. Ci ca formatiune care,fara a leza catusi de putin democratia, precumpaneste politic net instat, in calitate de singura castigatoare detasata a cursei electorale.Totodata, insusi contextul european le este favorabil pe deplin.40Dezlegarea-ntrebarii necesita, fara doar si poate,reformularea ei astfel: Aflat, de asemenea prin ipoteza,intr-o situatie similara cu a lor, CODREANU l-ar fitranspus?Trebuie dara, prin coroborarea reperelor de caredispun, sa-mi dau silinta deslusirii. A formularii unei opinii.Cu care simt ca iti sunt dator.Consider, precum iti marturiseam un pic maidevreme, ca citatul nu are, absolut deloc, caractermetaforic.Aceasta spre deosebire de un alt paragraf, de aproximativaceeasi factura ca material de vorbe in ce priveste parteapunitiva: "Geme inima in noi de durere. Ne intrebam, noicopii, sfasiati sufleteste, cum de s-au gasit Romani care sase poarte cu atata vrajmasie fata de neamul lor? cum de saugasit asa de multi tradatori? Cum de n-au fost pusi lazid cu totii sau arsi de vii in clipa tradarii lor?"68Aici, pusi la zid poate insemna demascati sidestituiti din functiile cheie pe care le detin; arsi de viipoate insemna trazniti fizic ca pedeapsa aplicata lor directde catre Dumnezeu (mai cu seama ca pentru aceastainterpretare pledeaza circumstantierea in clipa tradariilor, adica instantaneu, viteza ce depaseste in modabsolut, pentru speta, posibilitatile nu numai ale natiuniinoastre, dar chiar si pe cele omenesti).De asemenea, privesc textul in cauza fara a-ldeconecta nici de celelalte scrieri ale Capitanului, nunumai de Pentru legionari.Concret, nu fac abstractie de Carticica sefului decuib Punctul 84:"PUNCTUL 84. Primul punct de program legionar.68 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 9541Daca va va intreba cineva sa-i spuneti ca este:JURAMNTUL PENTRU PEDEPSIRE.A doua zi dupa victoria legionara se va constituiTRIBUNALUL EXCEPTIONAL, care va chema infata lui si va judeca pentru tradare de Patrie:a) Pe toti jefuitorii banului public;b) Pe toti cei ce au primit mita inlesnind afaceri;c) Pe toti cei ce calcand legile fundamentale aletarii, au persecutat, au inchis, au lovit inlegionari sau in familiile lor. Orice functiune ardetine, de la jandarm pana la ministru, nimeni nuva scapa acestei judecati.Prea si-au imaginat acesti domni ca TaraRomaneasca este mosia lor, ca legile s-au facutpentru ca sa le calce ei in picioare si ca noi suntemargatii de pe aceasta mosie, pe care sa ne bata laspate cu biciul.Natiunea romana, constienta de drepturile ei vaincepe viata cea noua prin OPERA DEPEDEPSIRE LEGALA.Acest ceas il asteptam si il rabdam.Fara acest CEAS AL PEDEPSIRII, nu este posibilanici o refacere in aceasta tara.Sefii de cuiburi vor face rapoarte amanuntite sifoarte exacte asupra tuturor nelegiuirilor comise,inaintandu-le Sefului Legiunii"69.Opinez ca, aici nu mai e vorba de o pedepsiresimultana cu comiterea crimelor, si nici aplicata direct decatre Divinitate, ci de cu totul altceva...69 Corneliu Zelea Codreanu, Carticica sefului de cuib. Manual al Garzii de Fier, in [O.L.4], pag.3542Da, imi vei raspunde tu: de cu totul altceva. Si veicontinua:Ar fi facut legionarii justitie pamantesca incadru legal fie chiar servindu-se de o legislatie pecare, detinand puterea, si-ar fi putut-o lesne modelapotrivit vrerii lor.Insa de unde si pana unde, textul prezentat,sugereaza macar ca posibila modelare, daca seproducea, ar fi inclus legiferarea pedepsei cuinfirmitatea pe viata (scoaterea ochilor)? Ori pe ceacu profanarea in public a ramasitelor pamantesti(arderea in pietele publice a osemintelordeshumate)?Mai ales data fiind insemnarea intima facuta deinsusi Codreanu, in inchisoarea Jilava, la nici sase luniinainte de a fi asasinat: "Cand am terminat Evangheliile,am inteles ca stau aici, in inchisoare, din voia luiDumnezeu; ca, desi n-am nici o vina sub latura juridica, Elma pedepseste pentru pacatele mele si-mi pune laincercare credinta(;). M-am linistit. A cazut linistea asuprazbuciumului meu din suflet(;)"70."Insemnarile de la Jilava constituie un zguduitordocument uman. Ele reproduc marturia unui om ce stie camult nu mai are de asteptat de la oameni, ca viata si luptalui, din ceasul in care insusi Regele s-a pus in frunteatagmei raufacatorilor, apartin vrerii Dumnezeiesti"71.Iar marturisirea citata isi are, embrionar, obarsia cunu mai putin de doi ani mai devreme.70 Corneliu Zelea Codreanu, Insemnarea intima din data de marti 14 iunie 1938, in CorneliuZelea Codreanu, Insemnari de la Jilava, Editie ingrijita de Radu Dan Vlad, EdituraMajadahonda, Bucuresti, 1995, pag. 4871 Horia Sima, Cuvant inainte la volumul Corneliu Zelea Codreanu, Insemnari de la Jilava, Ed.cit., pag. 5. Cuvantul inainte a fost redactat pe 10 iunie 1951.43Astfel, Pentru legionari este deschis cu urmatoarelecuvinte: "In acest volum este scrisa povestea tineretiimele, de la 19 la 34 ani, cu simtirile, credinta, gandurile,faptele si greselile ei"72.Prin urmare, atentie: si greselile.Consider atat precizarea in sine, cat si locul dinlucrare in care autorul sau o plaseaza ca fiind demne detoata luarea aminte.Fiindca intr-o lucrare autobiografica, sa fiiintampinat inca din motto cu o astfel de lamurire...Mie personal imi spune mult despre gradul de sinceritateal scriitorului. Si indraznesc sa cred ca si tie...Apoi, chiar pozitionarea in cadrul economiei intregiilucrari a teribilului citat de la pagina 95, imi apare caincarcata de semnificatie.Lucrarea-i alcatuita pe principiul prezentariicronologice a evenimentelor.Capitolul Problema pamantului romanesc, din careface parte citatul, il premerge pe cel consacrat comentariiarhimediatizatului complot studentesc din octombrie 1923.Prin urmare citatul exprima gandul unui tanar abiatrecut de 20 de ani (Codreanu fiind nascut in 1899). A unuitanar student de etnie romana73 care, evaluand situatia,72 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, MOTTO-ul, pag. 373 Chiar daca sonoritatea numelui ancestral de familie al tatalui saueste poloneza Zelinski:"In timpul ocupatiei austriace si anume in epoca posterioaraanului 1786, cand Bucovina a trecut sub administratie poloneza,devenind, dupa expresiunea d-lui prof. Iorga, in Histoire desroumains de Bucovine pag. 61: un simplu district al Galitiei,numele de Zelea a fost transformat de autoritati, in scoala sau inarmata, in acela cu rezonanta poloneza de Zelinski.44perspectivele si implicatiile compozitiei etnice a mediuluiuniversitar in care intrase de curand, se ingrozea cu privirela soarta Neamului (consideratiile din Problemapamantului romanesc formeaza, practic un segment alsectiunii cu tema numerus clausus).A unui tanar in conceptia caruia: "Tradarea ne-a macinatputerile neamului"74 si "nu vom putea face nici un pasinainte fara pedepsirea tradatorului"75.Operatia aceasta de polonizare a numelor moldovenesti era,de altfel, generala in acea epoca in Bucovina. Sistemul facea partedintr-un ansamblu mult mai vast de persecutiuni sistematiceimpotriva oricarui lucru care amintea in administratii, in scoala si chiarin viata sociala, epoca Domnilor Moldoveni (N. Iorga, op.cit., pag.62)., Cuvantul apararii pledoaria avocatului Lizeta GHEORGHIU in procesul lui CorneliuZelea Codreanu din mai 1938, in culegerea de texte Din luptele Tineretului Roman, (1919-1938),Editura Fundatiei Buna Vestire, 1993, pag. 362Minifisa sintetica:"Familia Codreanu sunt romani autentici din comuna Igesti,jud[etul] Storojinet, provincia istorica Bucovina, care de fapt estenordul Moldovei.Numele ancestral nu era de Codreanu, ci(;) de Zelea.In vechea limba romaneasca, cuvantul Zelea inseamna celperfect. Din familia verbului a zeli - zelire.La 50 de ani de la anexarea Bucovinei(;) autoritatile au facutun recensamant al populatiei si din oficiu, (;)in scopul dedeznationalizare a romanilor, (;)Emin a devenit Eminescu, Porumbescua devenit Golumbovici si Zelea a devenit Zelinski. In 1899 tanarul de21 de ani Ion Zelinski a emigrat din Bucovina - Buchenland si a venitin Moldova, unde in anul 1900 si-a schimbat numele din Zelinski inCodreanu si a devenit profesor de limba germana la Liceul din Husi.Cand a intrat in politica alaturi de prof. A.C. Cuza, prof. Ion Codreanusi-a reluat numele ancestral de Zelea si astfel toti descendentii sai senumesc Zelea-Codreanu"., Serban Milcoveanu, Teroarea de Stat pana la 22 decembrie1989, volum editat fara scop lucrativ de Asociatia fostilor presedinti ai Studentimii persoanajuridica si Liga pentru apararea Adevarului Istoric persoana juridica, Bucuresti, 2004, pag. 19974 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, pag. 19045Si-atunci:Intre"(;)sa ne procuram revolvere si sa tragem inei"76 ["in toti acei pe care ii vom gasi maivinovati de tradarea intereselor romanesti"77],"dand un exemplu groaznic care sa ramanade-a-lungul istoriei noastre romanesti"78; cucompletarea ca "ce se va alege dupaaceasta de noi, vom muri sau vom ramanetoata viata in inchisoare, nu maiintereseaza"79si"(;)aici, in inchisoare, (;)desi n-am nici o vinasub latura juridica, El ma pedepseste pentrupacatele mele si-mi pune la incercarecredinta(;)"80; intregit cu "A inviat Hristos,sadind nadejdea invierii din morti; (;)viatanoastra nu se termina aici, la acesti asa detrecatori 60-70 ani; ca se prelungestedincolo"81; "(;)Vom invia din morti in numelelui Hristos, adica in afara de credinta inHristos nimeni nu va invia si nu va fimantuit"8275 ibidem76 ibidem, pag. 16877 ibidem78 ibidem79 ibidem80 idem, Insemnari de la Jilava, pag. 4881 ibidem. pag. 4382 ibidem, pag. 43, 4446ce sublim urcus spiritual si-apus amprenta pe personalitatea lui Codreanu? Pefondul ei.La capatul urcusului, ce-a mai pastrat fondulacesta, afara decat, condensat spus, curateniasufleteasca?Ce-a dobandit acest fond, in esenta, altceva decatmaturitatea duhovniceasca? Si care-i rezultanta lorfireasca?Mai cu seama daca semenul care le cumuleaza si le poateexterioriza in voie?...Asa e cu putinta Fenomenul Legionar. Intru"adevarata dimensiune a implinirii de destin: dimensiuneaverticala a credintei si omeniei, a onoarei si lupteijertfelnice, a marilor virtuti cristice"83.Asa se face ca "revolutia legionara evita rabufnirileviolente, manifestarile in tot momentul prin greve,atentate84, revendicari... Perseverenta ei nu se83 Vasile Posteuca, Destinul imperial al romanilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, Editura CriterionPublishing, Norcross, GA, f.a., pag. 6284 "Chiar daca observa Faust Bradescu in lume s-a impamantenitcriteriul extrem ca o revolutie nu se afirma decat prin varsare desange si prin rasturnare violenta a starii de fapt, Miscarea Legionara[,drept regula,] nu accepta acest punct de vedere ca mijloc alrevolutiei legionare.Il accepta, totusi, intr-un singur caz, acela extrem al uneiguvernari abuzive, transformata in tiranie, cum a fost cazul regeluiCarol al II-lea care, in ultima faza a domniei lui, devenise un tiransangeros, a carui asuprire devenea, vazand cu ochii, mormantulneamului romanesc"., Faust Bradescu, Viziunea integrala a Revolutiei Legionare,Prefata de Dr. Gheorghe Buzatu, editie ingrijita de Radu-Dan Vlad, Traducere din limba francezade Madalina Martin, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997, pag. 5447De ce?Fiindca precum releva Dumitru Staniloae "pe lume sunttrei mari realitati: insul, neamul si umanitatea. Dar una fara alta nupot exista. Insul exista prin neam si umanitatea se manifesta tot prinneam. Insul, afirmandu-se pe sine, trebuie sa afirme in acelasi timpumanitatea din sine, iar aceasta e totdeauna determinata etnic.Neamul este matca ontologica in care isi gaseste asezamant siranduiala concreta existenta umanitatii. Si prin matca aceasta si in eaexistam noi ca insi determinati.Ea are o adancime, o originalitate, proprie realitatilor permanente.Radacinile insului sunt in sufletul neamului, iar radacinile neamuluisunt in ordinea metafizica a existentei.Deci, una din marile griji ale acestor timpuri, care cearcatrainicia tuturor realitatilor ce exista, pentru a risipi ce-i fara vlagalauntrica si a confirma ceea ce tine tenace in existenta, sa ne fie aceeade-a ne mentine ca neam in identitatea proprie"., Dumitru Staniloae, Saramanem identici cu noi insine, in Telegraful roman, XCIII, nr. 1, 1945. Textul se regaseste involumul Dumitru Staniloae, Natiune si Crestinism, Editura Elion, Bucuresti, 2003, pag. 181, 182Detaliez:"Neamul romanesc este o sinteza biologic-spirituala a maimultor parti care au intrat in compozitia lui. Cele principale sunt:elementul dac, elementul latin si crestinismul ortodox"., Dumitru Staniloae,Idealul national permanent, in Telegraful roman, LXXXVIII, nr. 4, 1940. Textul se regaseste inDumitru Staniloae, vol.cit., pag. 103Acest neam, alcatuit, fireste, din oameni, "este o sinteza noua, oindividualitate proprie, cu un principiu de viata deosebit de toatepartile componente. Legea cea mai inalta de viata a neamului nostru,legea care il exprima ca ceea ce este el in chip propriu, este aceea pecare o traieste ca intreg, nu care e proprie vreuneia din partilelui"...(ibidem). Astfel, "caracteristicile elementelor componente suntstrabatute de un timbru nou, unitar, de timbrul individualitatii noi, careeste romanitatea". (ibidem) Asadar, "putem spune ca legea cea maiinalta de viata a poporului nostru este romanitatea"., ibidem"Omul e destinat sa se dezvolte ca om , prin comuniunea cuordinea eterna, pana la asemanarea(;) deplina cu aceastaordine...inaintea lui sta un progres spiritual ale carui limite nici nu ni leputem inchipui"., ibidem, pag. 10548Privitor la aceasta ordine, putem observa doua lucruri, sianume:a) ca "a aparut ca sistem de valori de sine statatoarenumai ratiunii filosofice din timpurile anterioare.Crestinismului, ca si oricarei alte religii, ele i-auaparut ca atribute si manifestari ale unei persoaneabsolute.Astazi se apropie de acest punct de vedere sifilosofia.;b) cu cat ne ridicam pe scara entitatilor create, cu catne apropiem de treapta pe care sta persoanaomeneasca de singura entitate inzestrata cuputinta comunicarii cu ordinea eterna ,intelegandu-se prin aceasta ca si acea ordinetrebuie sa aibe un caracter personal, vedemvalidandu-se tot mai mult principiul individualitatii,al deosebirii dintre diferitii indivizi. Atomii unuielement, moleculele unei [uneia si aceleiasi] materiisunt strict identice (prezinta identitate deplina intre elen.n.); indivizii unei specii vegetale nu mai prezintaaceiasi uniformitate, legea de viata a speciei eatotputernica. Cam acelasi lucru se petrece si inlumea animala. In clasa persoanelor omenesti insa,individul nu mai e dominat in exclusivitate deinstinctele speciei, ci urmeaza un drum in bunaparte ales de sine in chip liber. Drumul acesta e orezultanta a individualitatii sale libere, dar de oanumita originalitate, si a ordinii eterne; esterezultanta felului sau propriu de relatie si decolaborare cu acea ordine.Relatia cu ordinea eterna consta in a descifra pretentiile ei aceasta e cunoasterea si a raspunde acestor pretentii, prin realizarilede ordin social, moral, politic, artistic, etc. Prin relatia aceasta seincorporeaza continuu cate ceva din ordinea eterna in persoanaomeneasca si in ordinea lumii create, prin mijlocirea acestuiinstrument, acestui canal, care este personalitatea omeneasca.49Si, intrucat nu exista [o anumita] persoana omeneasca, sau[un anumit] grup inrudit de persoane omenesti neamuri prin caresa se poata incorpora aceasta ordine in multiplicitatea nesfarsita aaspectelor ei, este data multimea de individualitati etnice, pentru cafiecare sa incorporeze in sine, dupa structura si posibilitatile proprii,intr-un anumit fel acea ordine, corespunzator cu [una, respectiv] unuldin nenumaratele posibilitati si aspecte cuprinse in ea.Precum fiecare ins creste in spirit, in insemnatate, prin relatiepozitiva, prin inaintare spre plenitudine spirituala, cu acea raza aordinii divine care-i este adecvata fiintei lui, tot asa, neamurile, crescin puteri prin acel fel de comunicare activa cu ordinea eterna care leeste proprie lor, care le e indicata, de fiinta lor originala, ca intreg,care formeaza legea cea mai inalta a individualitatii lor etnice.Din aceasta rezulta ca idealul permanent al neamului nostrueste cresterea spirituala aceasta presupune, desigur, si o bazacorespunzatoare de existenta fizica printr-un fel de relatie cu ordineavalorilor eterne, determinat de individualitatea sa etnica, de romanism;printr-o comuniune romaneasca cu Dumnezeu.Care este modul romanesc de comuniune cu ordinea spiritualatranscendenta? Acesta, ne-o spun istoria si viata actuala a poporuluinostru, este ortodoxia"., ibidem, pag. 105, 106"Ortodoxia e har dumnezeiesc, adica prezenta familiara a luiIisus printre noi, transfigurandu-ne viata, adancindu-i intelesul, dandunerabdare si curaj in mijlocul neajunsurilor, intr-o masura in care nune-ar putea da, daca ar lipsi Hristos, nici un om, oricat ar pretinde ca-linlocuieste exact"., Dumitru Staniloae, Ortodoxia, lumina lumii si inima neamului nostru,in Telegraful roman, LXXXVIII, nr. 11, 1940. Textul se regaseste in Dumitru Staniloae, vol.cit.,pag. 111Faptele ce insotesc firul scurgerii timpului atesta ca "datoritaortodoxiei neamul nostru n-a fost singur in lunga sa istorie in care n-aavut nici un ajutor de la oameni. Ci a fost cu Iisus Hristos. Si, ajutat deEl, toate le-a biruit. Au fost, in schimb, alte neamuri, puternicincrezute in oameni ce se dadeau asemenea lui Hristos, care nu si-auputut mentine existenta lor ca stat.Ortodoxia, fiind vedere dreapta a voii Dumnezeiesti si aposibilitatilor si a tintelor omenesti, precum si comunicareneintermediata cu Iisus Hristos e si viata dreapta, e si blandete, e sisfintenie. Iar cand trebuie sa fie eroism, e eroismul cel maidezinteresat, mai curat, mai lipsit de cruzime si de pofta de stapanire.50Oportunismul si cinismul politic e strain de sufletul crescut inortodoxie"., ibidem"Credinta crestina e pentru credincios un impuls spreafirmarea comunitatii nationale, spre iubirea, mai presus de fire, acelor cu care firea l-a asezat in relatii fundamentale de viata.Crestinismul razbate in mod necesar spre nationalism. Mantuirea edesigur o problema care trebuie sa framante personal pe fiecare om,dar ea nu poate fi dobandita de om printr-o traire de eu izolat, ea nuse impartaseste omului in asceasta calitate care e anormala , ci incalitatea lui de membru al unei comunitati, iar cea mai fireascacomunitate este cea nationala"., Dumitru Staniloae, Crestinism si nationalism, inTelegraful roman, LXXXVIII, nr. 40, 1940. Textul se regaseste in Dumitru Staniloae, vol.cit.,pag. 119"Apropierea crestinismului de natiune a fost usurata si defilosofia mai noua, care a descoperit ca realitatea cea mai inalta nu ecea a obiectelor, ci cea omeneasca, iar aceasta nu se poate gasinormal si cu posibilitati de plenitudine, decat in comuniunea dintrepersoane. Aceasta e natura, iar crestinismul nu face decat sa-si toarneharul in aceasta natura, ca s-o desavarseasca. Crestinismul eperfectionarea relatiei naturale dintre om si om, desavarsireacomuniunii, desavarsirea dragostei, sau legatura desavarsirii.De aici nu e decat un pas pana la a spune: cea mai naturala dintrerelatii, dintre manifestarile necesare naturii, este comunicarea cu ceiapropiati, care au in toate cazurile firesti, aceeasi limba, aceeasiistorie, aceleasi aspiratii, acelasi destin. Natiunile sunt comunitati dedestin, comunitatile cele mai temeinice, mai statornice, infasurate prinmai multe fire de legatura, deosebit de profunde, fata de alte feluri decomunitati, cu mult mai trecatoare (de durabilitate inferioara n.n.), maisuperficiale. (de profunzime redusa n.n.). crestinismul n-a venit sa se opunatendintelor celor mai firesti de comuniune, concretizarilor celor maiprofunde ale acestor tendinte, n-a venit sa inabuse natura, sa o facasa caute alte forme de comuniune mai putin firesti (cu deficit deorganicitate n.n.), ci sa intensifice, sa inalte, sa desavarseasca formelenaturale ale relatiilor omenesti.Comuniunea este chiar o conditie fundamentala a mantuirii.Nu poti implini voia lui Dumnezeu, nu poti exercita faptele crestinesti,nu poti afla si experia pe Dumnezeu chiar, decat in cadrul comuniunii.Aceasta se coloreaza si se umple intotdeauna de alt continut, dupacum credintele celor ce o intretin sunt altele. Dar, in afara de ea nu se51poate trai religia. Iar comuniunea cea mai fireasca, cea mai detemelie, este aceea intre membrii aceleiasi natiuni. In mod necesar, eatrebuie folosita pentru trairea in cadrul ei a continutului religios. Uncrestin e fericit de tesatura de ocazii ce i-o ofera apartenenta lacomunitatea nationala, pentru a-si trai in ea continuturile religioase.Intrucat e om legat de un spatiu, impletit prin limba, prin istorie, cu ungrup national, el nu se poate izola de acel grup, pentru a stabili altacomuniune, caci pentru aceasta ar trebui sa fuga din tara unde s-anascut, unde l-a destinat Dumnezeu sa traiasca"., ibidem, pag. 118, 119"Dumnezeu nu ma va rasplati pentru modul cum am stiut sama desfac de comunitatea fireasca in care mi-a fost dat sa traiesc, cidupa modul in care am afirmat aceasta comuniune, cu vointa si cuiubirea mea crestina.Dumnezeu priveste pe om nu in izolarea lui, ci ca membru alunei comunitati mai largi, priveste propriu-zis comunitatile si, prin ele,face partas pe om de har si mantuire. Si intrucat comunitatile cele maifiresti sunt neamurile, de ce n-am spune ca privirea directa a luiDumnezeu cade pe neamuri, si numai intrucat insii fac parte dinneamuri, simte fiecare [dintre ei] privirea lui Dumnezeu asupra lui.In cartea lui Daniil se spune ca Dumnezeu pune in cumpanaimparatia, nu pe ins in parte. Iar la Apocalipsa se vorbeste demantuirea neamurilor, nu a insilor"., ibidem, pag. 119Iar daca, asa cum accentueaza Nae Ionescu, "un crestin este,lupta si cere implinirea legii lui Dumnezeu"(Nae Ionescu, Iertarea crestina, inCuvantul, an III, nr. 624 din 29 noiembrie 1926. Textul se regaseste in Nae Ionescu, Teologia.Integrala publicisticii religioase, Editura Deisis, Sibiu, 2003, pag. 114), iar aceasta cereca fiecare fiinta umana sa evolueze spiritual prin simbioza cucomunitatea nationala de iubire din care face parte, intelegem ca,intre directiile majore ale activismului nostru personal, trebuie saincludem, permanent si pregnant, apararea nationalitatii noastreromanesti. In acest sens, sa ne fie mereu viu in constiinta ca pentrupastrarea, nestirbita, a fiintei nationale, avem, fiecare dintre noi,deplina indreptatire si sfanta obligatie de a folosi, in situatie denecesitate adica dupa ce, fara succes, am intrebuintat toatemijloacele pasnice chiar violenta fizica.Aceasta deoarece, exemplifica acelasi Nae Ionescu: "Stim cabatjocorit, scuipat, palmuit si spanzurat (pironit n.n.) pe cruce, Hrisos agemut indurator: Iarta-le lor Doamne, ca nu stiu ce fac! Dar totHristos, induratorul a toate, e cel care a luat biciul si a gonit pe zarafii52si [pe] negustorii care spurcau casa Domnului. De ce se uita asa usorlucrurile acestea? De ce nu ne dam seama ca blasfemam si batjocorimtocmai ce e mai cutremurator de sublim in crestinism, atunci candbagatelizam iertarea crestina, facand din ea o musama cu care saacoperim pacatele ce se fac impotriva legii?...De-ti va gresi aproapeletau nu de sapte ori, dar (ci n.n.) de sapte zeci de ori cate sapte, iarta-lpre el" (ibidem)... Iertarea in domeniul relativ al personalului e la loculei: iertarea gresitilor nostri echivaleaza cu indiferenta fata de raul careni se face, pentru ca acest rau noi nu-l simtim, [adica] nu trebuie sa-lsimtim. Asa fiind, iertarea nu e un principiu de morala, ci o metodaterapeutica pentru prelucrarea noastra personala. Dar, atunci, iertarepentru pacatele impotriva legii nu exista pentru noi; ea nu sta in mananoastra, ci in mana lui Dumnezeu; singur poate Dumnezeu sa ierte.Noi nu! Ar fi prea mare indrazneala si orgoliul acesta ne-ar pierde.Incetati deci, mielusei ai lui Dumnezeu, cu risipa de generozitate".,ibidem"Cu aceeasi credinta in Dumnezeu circumstantiaza Ion Coja, legionarii au mers si ei dupa pilda cristica, a Celui ce a propovaduitinvatatura iubirii impinsa pana la gestul paradoxal de a-i oferi celui cete-a palmuit o data si celalalt obraz!Numai ca acelasi Iisus ne-a invatat ca sunt momente candtrebuie sa mai pui mana si pe biciul pedepsitor, nu pentru a te aparape tine, fiinta trecatoare, individ sortit unei existente efemere, ci ca sate pui stavila cand celalalt atenteaza la vesnicia neamului tau, laintegritatea comunitatii in care te-ai nascut si care ti-a dat identitate infata lui Dumnezeu! Ca sa-i aperi pe ai tai!...Da, intorci si celalalt obraz, dar numai daca e vorba strict deobrazul tau, ca ins, ca persoana. Dar cand cineva loveste in obrazulneamului tau, atunci si Iisus si Moise, si oricine, toti te invata la fel: safii necrutator!Sub aceasta bolta de semnificatii se inscrie gestul nicadorilor si, inmare, toate violentele comise de legionari!", Ion Coja, Nicadorii, in Sapamanaromaneasca, An II, nr. 51, 16-22 noiembrie 2006, pag. 24"Caci legionarii asa s-au simtit si asa au si fost atunci cand auridicat bratul pedepsitor: in legitima aparare. Dar nu in aparareapropriei persoane, ci in apararea Neamului!", ibidem"Salvarea Tarii, a Neamului, este legea mai presus de toatelegile: suprema lex.53Nicadorii nu au incalcat aceasta lege ci, dimpotriva, i s-ausupus fara preget!", ibidem"Aceasta lege o nesocotise I.G. Duca, iar codul penal sipractica judiciara il lasau nepedepsit pe infractor. Pe I.G. Duca si pealtii care stiau bine ca savarsisera mari ticalosii pentru care nu aveauinsa niciodata sa plateasca in fata instantelor atat de corupte aleRomaniei interbelice. Dar iata ca apare o instanta noua, insensibila lasubtilitatile avocatesti si la forta banului de a corupe pe oricine. Oinstanta care face, din interesul national, principiul suprem al justitiei!O instanta care nu confunda justitia cu legalitatea! Care nu recunoastelegile masluite, gandite pentru folosul marilor vanzatori de Tara!Aceasta justitie a actionat prima oara prin nicadori si aparitia ei e usorde imaginat ce reactie a starnit in clasa politica a profitorilor de peurma celor prea buni si prea blanzi, si usor de prostit nu pentru ca ar fiprosti, ci pentru ca sunt capabili sa vada, chiar si-n ticalosia sinedreptatea cea mai mare, voia Domnului.Faca-se!", ibidem"Nicadorii(;), au gasit cum sa dea peste cap intregul sistem deaparare pe care si l-au creat, prin minciuna si inselatorie adversarii lor,sistem de aparare care a transformat democratia , ca sistem politic, sijustitia, ca institutie, (;)in prestatori de servicii pentru caracatitamondiala a coruptiei, infiltrata pana la cel mai marunt funtionar destat"., ibidemAidoma, adica predandu-se Politiei din proprie initiativa desiar fi putut lesne sa fuga cu succes si, de asemenea, cu toate ca stiauexact ce cumplite consecinte, inclusiv cazne de felul acelora princare Inchizitia ingrozise Spania cu jumatate de mileniu in urma,vor avea sa suporte (vezi pe larg si, fireste, nelimitativ: Ion Coja, art.cit., integral,sau Redactia Obiectiv Legionar, Comentarii la articolul Mr. Ion T. Ciobanu, DictaturaRegelui Carol al II-lea sau despre cum s-a incercat gestionarea crizei acesteia, facute inObiectiv Legionar, nr. 38-39, Septembrie-Octombrie 2006, pag. 6 [O.L. 38-39]) , auprocedat si legionarii care, in septembrie 1939, l-au executat peArmand Calinescu, prim-ministrul asasin, care avea pe constiinta viata(si tineretea) Capitanului, a nicadorilor si a decemvirilor, ucisi prinstrangulare de gardienii care ii pazeau"., Ion Coja, art.cit., pag. 24"Imediat dupa atentat echipa Miti Dumitrescu s-a deplasat instr. General Berthelot"(Serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decat HoriaSima, vol.II, Editura Crater, Bucuresti, 1996, pag. 145)"si, isi aminteste Paul Stiubei54(la data aceea in 1939(;) inginerul sef al aparatelor din Radiodifuziune, cf. SerbanMilcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Calinescu si epoca 1930-1950,pag. 43), a intrat in localul Radiodifuziunii tragand in tavan mai multefocuri de revolver. Aceasta pentru a intimida si paraliza presupusagarda militara de paza. Spre stupefactia istoriei aceasta institutie aRadiodifuziunii nu avea paza militara si avea numai doi portari,salariati proprii, care controlau intrarea.Echipa Miti Dumitrescu s-a dus direct in sala de inregistrare sidifuziune unde canta orchestra Radio(;). Miti Dumitrescu a luatmicrofonul din fata orchestrei si a pronuntat urmatorul mesaj catreNatiune si Istorie:Astazi 21 septembrie 1939 ora 1430 primul ministru ArmandCalinescu a fost executat de o echipa legionara de sacrificiu care afacut justitie pentru asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu la 30noiembrie 1938.Salariatii Radiodifuziunii au intrerupt difuzarea la jumatateamesajului si astfel publicul ascultator n-a receptionat justificareaatentatului.Odata cu exprimarea mesajului, echipa Miti Dumitrescu adepus pe podea revolverele si a ridicat spre tavan ambele maini.Aceasta cu semnificatie de predare catre autoritatile de stat.Pana sa vina politia spre a-i aresta(;), directorul general alRadiodifuziunii(;) s-a repezit asupra lui Miti Dumitrescu si i-a tras douapalme. Miti Dumitrescu nu a ripostat si a ramas mai departe imobil cumainile ridicate spre tavan.Politia a venit in frunte cu generalul Gavrila Marinescu si i-aluat pe legionari"., Paul Stiubei, Marturisire facuta in calitate de pacient doctoruluiSerban Milcoveanu, redata in Serban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra luiArmand Calinescu si epoca 1930-1950, pag. 43, 44"Lui Miti Dumitrescu i s-au rupt ambele brate, iar limba i-a fost scoasadin gura cu un carlig"., Redactia Obiectiv legionar, Comentariile amintite, extrasFiecare dintre cei noua membri ai echipei de sacrificiu, dupa ce a fost"torturat timp de 8 ore intr-un mod infiorator"(XXX, Cronologie legionara, in[O.L. 38-39], pag. 69, Editia I-a, Colectia Omul Nou, Salzburg, 1953), a fost "legat siimpuscat fara judecata"., ibidemApoi, tot Politia, "le-a depus cadavrele chiar la loculatentatului, strada Stirbei Voda la intretaierea cu bulevardulArdealului"., Serban Milcoveanu, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui ArmandCalinescu si epoca 1930-1950, pag. 4455"Inca o informatie.La acea data era mare canicula in Bucuresti.Prefectura Politiei Capitalei a montat in jurul cadavrelor maimulte tribune pentru ca publicul sa [le] vizioneze descompunerea(;).La fata locului au venit membrii Guvernului si alte somitati aleclasei conducatoare.In Jurnalul care a rulat la cinematografele din acea epoca saputut vedea [,spre pilda,] cum(;) ministrul educatiei nationaleprofesorul Petre Andrei scuipa cadavrele in chip de ura si pedeapsapost mortem"., ibidem, pag. 45De asemenea, "(;) scolile au venit sa le scuipe si sa le blesteme".,Serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva decat Horia Sima, vol.I, pag. 146"Nu se stie ce s-a intamplat [apoi] cu cadavrele(;). Dupa toateprobabilitatile au fost incinerate la Crematoriul Cenusa si ce a rezultata fost azvarlit la gunoi"., idem, Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui ArmandCalinescu si epoca 1930-1950, pag. 45Din cadrul acelorasi sinistre represalii, fac parte si "masacrelemiselesti din noaptea de 21-22 septembrie 1939. Noul guvernconstituit sub presedentia gen[eralului] Argesanu, avand pegen[eralul] Gavril[a] Marinescu ca Ministru de Interne, a ordonatuciderea tuturor fruntasilor legionari din lagare si inchisori, precum si acate 3-5 legionari din fiecare judet.Astfel, au fost asasinati grupul de la inchisoarea Ramnicu-Sarat infrunte cu ing. Gh. Clime, care a fost(;) torturat in mod infiorator; 44 inlagarul de la Miercurea Ciuc; 31 in lagarul de la Vaslui; 7 la SpitalulMilitar din Brasov; 10 in Bucuresti; 147 in restul tarii. In total, 252 delegionari"., XXX, Cronologie legionara, in [O.L. 38-39], pag. 70De asemenea, pe 22 septembrie "Victor Dragomirescu esteridicat de la Spitalul inchisorii Vacaresti, sugrumat in masina si dus lacrematoriu unde, inca dand semne de viata, a fost ars de viu"., ibidemOmisesem, mai sus, sa-ti precizez motivul asasinarii lui I.G.Duca. El, in calitatea sa de prim-ministru, semnase, in 1933, unangajament international pentru incetatenirea in tara a 300.000 deevrei (vezi detalii in Ion Coja, art.cit, pag. 22). Si-aceasta cand, "in lunadecembrie 1933, vreme de pace, nu existau nicaieri [in lume]persecutii antievreiesti"( ibidem, pag. 22 ) ; "iar adaugati la ceilalti aflatideja in Romania, unii cu forme legale, altii clandestini, evreii din56Romania ar fi ajuns sa depaseasca un milion si jumatate, devenind,practic, cea mai numeroasa minoritate etnica din Romania"., ibidemDar "de ce sa se produca un asemenea exod, din Polonia inRomania, un exod de dimensiuni superioare celui biblic?! Explicatiioficiale nu s-au dat, dar chiar si daca ar fi existat aceste justificari,cine ar fi impiedicat aparitia altor explicatii, a altor scenarii?Un astfel de scenariu, care a circulat mult in perioada interbelica, esteacela potrivit caruia comunitatea evreiasca, preocupata(;) in modfiresc, de constituirea unui stat Israel, cu un teritoriu propriu, ar fivizat, ca teritoriu al acestui stat, o parte din teritoriul romanesc!".,ibidem"La acea data, in 1933, acest plan al carui sustinator tenacefusese vestitul ministru [de interne al Frantei](;) Adolphe Crmieux(1796-1880), avea o vechime de aproape un secol! Asa se explica,sustin unii, presiunile facute asupra Romaniei si la Conferintainternationala de la Berlin (1878), si la Paris (dupa primul razboimondial), pentru ca Romania sa accepte incetatenirea neconditionataa oricarui evreu care ar fi vrut sa se stabileasca in Romania. Deja insa,pe cai legale sau altminteri, in Romania de dupa 1830, s-au scursimportante efective umane evreiesti, din Rusia si Polonia indeosebi, alcaror numar ameninta sa puna in cumpana caracterul romanesc alunor importante suprafete din teritoriul national. Oraselemoldovenesti, in frunte cu Iasii, erau deja locuite cam toate de opopulatie majoritar evreiasca.Cum pica in acest context intrarea in tara a inca 300.000 deevrei, e usor sa ne imaginam! Din pacate singurii care au reactionat(iar reactia lor nu a imaginat cea mai fericita solutie) au fost legionarii.Celelalte formatiuni politice nu au avut nimic de obiectat. Din partealegionarilor, generalul Cantacuzino-Granicerul i-a facut o vizita primministruluiacasa si, in virtutea faptului ca se cunosteau si se pretuiaudintotdeauna, (;)l-a avertizat: Ghita, sa stii ca daca semnezi intrareain tara a 300.000 de evrei, baietii (adica legionarii n. I.Coja.) teimpusca!Generalul, asadar, nu s-a plans de nedreptatea care li se facealegionarilor prin desfiintarea partidului lor, impiedicandu-i sa seprezinte la alegerile de peste cateva zile. Ci i-a facut lui Duca o cererepe care ar fi trebuit s-o sustina si celelalte partide, caci intrarea a300.000 de alogeni, indiferent de nationalitatea acestora, era o57masura inacceptabila in numele celor mai elementare interesenationale"., ibidem"Sora lui I.G. Duca(;) a reprodus cuvintele pe care le-a rostitI.G. Duca, intors acasa, dupa ce a semnat pentru incetatenirea celor300.000 de evrei: Mi-am semnat condamnarea la moarte!E cumplit si naste o multime de intrebari faptul ca I.G. Duca asemnat acea conventie (sau ce-o fi fost), stiind bine ce i se vaintampla si, mai ales, stiind bine cat rau aduce astfel Tarii si Neamuluisau. De ce a semnat I.G. Duca? Singurul raspuns plauzibil ramaneacela ca I.G. Duca isi asumase anumite obligatii de supunere siascultare neconditionata, pe care nu era chip sa le incalce"..., ibidemOricum, "asasinatul politic nu a fost inventat de legionari! Dareste evident ca legionarii sunt acuzati pentru aceste asasinate cu oinsistenta si cu o strategie a dezinformarii atat de bine pusa la punctincat trebuie sa ne intrebam ce anume supara in mod specific si pecine in faptul ca legionarii, pe parcursul a(;) 20 de ani(;) savarsiseracateva asasinate (Manciu, Duca, Stelescu, Armand Calinescu si...camatat), iar impotriva lor autoritatile, subliniez: autoritatile, ocolindlegea, incalcand-o chiar, ucisesera cu de la sine voie, a regelui si azbirilor politiei si din guvern, peste 300 (trei sute) de tineri care, capersoana, ca individ, nu savarsisera nici o infractiune, nici ofaradelege.Se uita lucrul acesta sau este complet necunoscut de cei careii considera mai departe pe legionari niste asasini prin excelenta, adicaprin mentalitate si prin program politic.Mai sunt oare legionarii, la acest scor atat de categoric,300-4, mai sunt ei asasinii sangerosi si bezmetici pe care ni-i prezintafel de fel de istorici si publicisti care uita cu consecventa cea maistranie sa aminteasca circumstantele(;) in care acestia s-au simtitobligati sa recurga la forma suprema de aparare?!", ibidem, pag. 24Nu cumva, precum avertizeaza Serban Suru, "poate(;) cei dinfruntea tarii nu vor sa se cunoasca istoria reala, caci, de-abia atuncioamenii de rand se vor putea proteja impotriva repetarii istoriei si, oasemenea posibilitate, conducatorii nostri nu o agreeaza caci poate aude gand sa repete istoria, luand exemple din trecut atunci cand sevor afla la ananghie. Sa nu uitam ca pentru Ion Iliescu a fost la modain anul 1990 sa dea vina pe legionari si sa spuna ca impotriva58regimului neocomunist de atunci, manifestatiile populare au fost de tiplegionar - in sensul rau al cuvantului"., Serban Suru, Adresa catre autoritati...,in Obiectiv Legionar, nr.38-39, Septembrie-Octombrie 2006, pag. 1, [O.L. 38-39]Sa nu uitam, vorba lui Ion Coja, ca, "ce traim noi azi seamanadestul de bine cu ce se intampla in Romania anilor 30. Numai caatunci era mai evident pericolul din afara, al dezagregarii RomanieiMari. Acest pericol nu as zice ca azi este mai mic, sau ca nu exista!Dimpotriva! Este poate mai mare ca-n anii 30, dar este mult maidiscret, mai bine disimulat sub felurite lozinci si structurieuropenizante, uzand de arme mai eficiente decat cele aflate indotarea armatelor, cum ar fi arma financiara sau arma psihologica".,Ion Coja, art.cit., pag. 23Apropo, intreaba retoric Nicador Zelea Codreanu: "Care erauatunci [,in anii 30,] dusmanii declarati ai Legiunii si implicit aiprosperitatii Romaniei si ai romanilor?Politicianismul, coruptia, spolierea bogatiilor tarii sipauperizarea majoritatii zdrobitoare a romanilor, asaltul economic alstrainilor, cumparand totul pe nimic, inrobind bietul roman pe salariide supravietuire, despadurirea muntilor Romaniei in folosul unorvenetici, transformarea romanilor intr-un popor de bolnavi datoritamizeriei creatoare de boli sociale si a asistentei sociale de doua parale!Atentie, vi se pare cunoscut?(;) Ce vi se poate pareadepasit?", Nicador Zelea Codreanu, Despre niste reformatori, in Cuvantul Legionar, AnIII, nr.36, august 2006, pag. 3Daca nimic, are cuvantul Serban Suru:"[] Terorismul de stat este cel mai infiorator, cel maidistrugator tip de terorism, caci cetatenii sunt ladiscretia fortelor Statului, forte care in loc sa ii apere,ii tortureaza si ii ucid"(Serban Suru, Invitatie la Conferinta cu titlul70 de ani de terorism in Romania moderna - inceputul..., tinuta la SalaDalles din Bd. Nicolae Balcescu, nr. 18, sector 1, Bucuresti, in data de20.09.2006, intre orele 18-20. Textul se regaseste in [O.L. 38-39], pag. 2),"practicand teroarea de stat ca metoda de anihilare aadversarilor politici si de supunere totala apopulatiei"., ibidemCiulesc urechea...59concentreaza in asemenea reactii pur exterioare de naturaepidermica. Revolutia legionara lucreaza in substratulimponderabil al sufletului, acolo unde reactiile sunt in mareparte de natura afectiva, dar amestecate cu efortreflexiv"85.Si desi "ca in orice revolutie, se incearca o schimbareradicala sociala(;), masele nu mai sunt indemnate samearga la acte si gesturi necontrolate, nu mai suntindopate cu lozinci purtatoare de ura, nu mai sunt dirijatespre dezlipirea sufleteasca de natiunea din care facparte"86. Iar "conceptia legionara depaseste scopul imediatal unei reusite concrete de inlaturare a unei clase socialeprin alta"87, revolutia intemeiata pe ea luand "inconsideratie viitorul intregii natiuni, armonia si bunastareasociala a tuturor claselor"88. "Nu se preconizeaza violenta,nu se urmareste distrugerea utilului experimentat, nu seinsinueaza desprinderea individului de contextul national,nu se propovaduieste fericirea si bunastarea prindesprinderea de Dumnezeu89"90.Asa se explica de ce nici "dupa [mai mult de] treisferturi de secol, spaima dusmanilor in fata invincibilitatiispirituale a edificiului legionar nu a incetat: s-a transmiscopiilor si nepotilor, asemeni unei mosteniri, astfel incatdevine relativ simplu sa identifici un dusman al neamuluiromanesc sau un arivist (graba si zel suspect in a85 Faust Bradescu, op.cit., pag. 5486 ibidem, pag. 5587 ibidem88 ibidem89 "Revolutia legionara are loc in timp, printr-o gandire ce ia inconsideratie stabilirea unei armonii generale si a centrului de realizarein sufletul individului, iar nu in izbucnirea unei razvratiri sangeroase".,ibidem, pag. 6090 ibidem60denatura si stigmatiza legionarismul). Desi numarullegionarilor actuali este infim, desi tineretul de azi prezintacertitudinea ca nu poate urma calea elitei interbelice, desiliteratura verde constituie o raritate, corul denigrarilor nuinceteaza. Dar pentru legionari nu exista infrangere sidezarmare, caci forta ale carei unelte vrem noi sa fim eetern invincibila(Ion Mota La Icoana, 1927) si Chiardaca a cazut Capitanul, a ramas metoda!"91. "Armatelecele mai eficace din lume sunt semintele"92."Corneliu Codreanu n-a pus problema Romanieiimediate, a Romaniei moderne sau contemporane. Eramult prea putin. Nu s-ar fi potrivit nici dimensiunii viziuniisale, si nici asteptarilor noastre. El a pus problema intermeni ultimi, in totalitatea devenirii nationale. El n-a vrutsa indrepte mizeria aproximativa a conditiei noastre, ci saintroduca Absolutul in respiratia zilnica a Romaniei. Nu orevolutie a momentului istoric, ci una a istoriei"93.In legionarism, "ideea de baza a revolutionariiexistentei umane nu este nici libertatea si, in nici un cazautoritatea. Miscarea Legionara nu se intemeiaza [in]exclusiv[itate] nici pe principiul autoritatii, nici pe cel allibertatii. Ea isi are temeliile infipte in principiul dragostei.In el isi au radacinile atat autoritatea, cat silibertatea(Corneliu Zelea Codreanu, Legiunea pentrusupravietuirea fiintei nationale, pag. 59).Este vorba despre aceeasi dragoste propovaduitade primii crestini, este dragostea dintre Christos siapostoli. Dragostea legionara nu este destinata unor91 Nicoleta Codrin, Cuvant inainte la volumul Constantin Papanace, Stilul legionar de lupta.Conceptia tactica a Capitanului, Editura Lucman, Bucuresti, 2004, pag. 1592 Lucian Blaga, Carnetelul negru, in volumul Lucian Blaga, Aforisme, Text stabilit si ingrijit deMonica Manu, Editura Humanitas, Bucuresti, 2001, pag. 27993 Emil Cioran, Profilul interior al Capitanului, in Glasul stramosesc, Sibiu, anul VI, nr. 10 din25 decembrie 1940. Textul se regaseste in culegerea , Miscarea Legionara in texte originale siimagini, Editura Lucman, Bucuresti, f.a., pag. 177 [M.L.T.O.I.]61anumiti oameni dintr-un spatiu si timp dat, ea estedestinata intregului neam romanesc"94.Aceasta explica de ce "in timp ce toate revolutiilesunt politice, revolutia legionara este spirituala si crestina.In timp ce toate revolutiile contemporane au cascop cucerirea puterii de catre o clasa sociala sau de catreun om, revolutia legionara are drept tinta suprema:mantuirea neamului, impacarea neamului romanesc cuDumnezeu(;)"95."De aceea sensul Miscarii Legionare se deosebestede tot ce s-a facut pana astazi in istorie"96: "niciodatacuvantul Mantuitorului n-a fost inteles ca o revolutie afortelor sufletesti impotriva pacatelor si a slabiciunilorcarnii"97. "O revolutie spirituala care lupta in primul randimpotriva pacatului si nevredniciei"98. O revolutie a careibiruinta "va crea un om nou"99, "nascut dintr-un desavarsitprimat al spiritului impotriva temporalului, dintr-o biruinta aduhului impotriva carnii"100."Legionarul nu mai traieste la intamplare. Viata luiare un sens precis si major: revolutia crestina, mantuireaneamului romanesc"101.94 Cezarina Barzoi, Charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. Perspectiva legionara, IV, inPermanente, anul VII, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2004, pag. 1995 Mircea Eliade, De ce cred in biruinta Miscarii Legionare, in Buna Vestire, anul I, nr. 244 din17 decembrie 1937. Textul se regaseste in culegerea , Dosarul Mircea Eliade, vol. V, (1936-1944), Jos farsa!, partea a doua, Cuvant inainte si culegere de texte de Mircea Handoca, EdituraCurtea Veche, Bucuresti, 2001, pag. 251 [D.M.E.-J.F.p.II]96 ibidem, pag. 251, 25297 ibidem, pag. 25198 ibidem99 ibidem, pag. 252100 ibidem101 Mircea Eliade, Noua aristocratie legionara, in Vremea, anul IX, nr. 522 din 23 ianuarie 1938.Textul se regaseste in [D.M.E.-J.F.p.II], pag. 25962"Stilul de viata legionar inlatura tot ceea ce esteinutil, exterior, ornamental, inlatura tot ceea ce a creatstramb si impovarator o mentalitate si o simtireimbatranita, stilul legionar inlatura tot ceea ce astazi, ca sinalte epoci asemanatoare, sub pretentie de civilizatie sirafinament, desfigureaza chipul omului si il indeparteazade natura sa proprie.Dar ce inseamna simplitate legionara? Inseamnatrairea adevarata: omul in legile omeniei sale. Simplitatealegionara inseamna linie dreapta, inseamna adancime,inseamna asceza102. Ea decurge dintr-o adevarata trairein spirit"103.102 Inseamna-n-trun cuvant CREDINTA. "Credinta si(;) jertfa".,TraianHerseni, Prefata la volumul Traian Herseni, Miscarea Legionara si muncitorimea, EdituraMiscarii Legionare, Bucuresti, 1940, pag. 3Nu-ntamplator "Miscarea Legionara are credinte, nuprograme. Deosebirea e ca intre cer si pamant. Programul e ceva dinafara, facut anume sa castige partizani. El se aseamana cu rama dinundita pescarului. Cu cat e mai grasa rama, cu atat mai repede seprinde pestele si, se intelege, cu atat mai bine ii merge pescarului. Cualte cuvinte: cu cat e mai darnic programul, cu atat se lasa mai repedepacalit alegatorul si, se intelege, cu atat mai bine le merge partidelor.Spus pe fata: programul e facut de cei destepti sau smecheri casa amageasca pe cei prosti in alegeri". (Traian Herseni, Cuvant inainte lavolumul Traian Herseni, Miscarea Legionara si taranimea, Editia a II-a, Editura MiscariiLegionare, Bucuresti, 1940, pag. 3) E simptomatic ca in "compozitia comitetelorexecutive, centrale si judetene ale partidelor politice, din care serecruteaza ministrii si prefectii guvernelor si deputatii"(Traian Braileanu,Politica, Editura, Albatros, Bucuresti, 2003, pag. 315. Editia a I-a, Tipografia MitropolitulSilvestru, Cernauti, 1928), "predomina tipul intelectualului nemultumit culeafa sa sau a[l] avocatului care spera sa-si sporeasca clientela si sainvarteasca afaceri mai bune devenind prefect sau deputat"., ibidemDupa ce trec alegerile, partidele si-au ajuns scopul si nu le mai pasade nimic. Caci politicianul destept stie ca pana la alegerile viitoareprostul uita, iar el are vreme sa-si schimbe daca nu naravul, celputin... programul.(Traian Herseni, Miscarea Legionara si taranimea, pag. 3)"Programele sunt vorbe"., ibidem, pag. 3, 463"Credintele sunt cu totul altceva. Ele isvorasc dinlauntru, dininima si sufletul omului. Cu un program de care nu te tii, iti bati joc dealtii, cu o credinta pe care o tradezi, iti bati joc de Dumnezeu, desufletul si omenia ta. De aceea credintele nu se pot schimba de pe o zipe alta si nici nu au pret decat daca sunt infaptuite. Programele suntfacute de oameni si schimbate dupa oameni. Credintele dimpotrivaschimba ele pe oameni si-i ridica prin frumusetea si adevarul lor panala ele. Care din politicieni traieste dupa programul partidului? Care egata sa moara pentru acest program? Legionarii insa traiesc dupacredintele lor si sunt gata sa-si de viata pentru ele. Mota si Marin, casa nu-i amintim decat pe ei, au murit intru credinta lor legionara. Dinpricina aceasta credintele nici nu au rostul sa aduca partizani, elestrang numai in jurul aceluiasi steag pe cei care sunt in stare satraiasca si sa moara pentru ele. Miscarea Legionara are credinciosi, nupartizani. Din ea fac parte cei care jertfesc totul pentru tara, adicapentru mantuirea si inaltarea neamului romanesc. In randurile ei nuintra cei care cer, cei care umbla dupa castig, cei care fug de munca sinu se rusineaza sa cerseasca, ci numai cei care dau, cei care sepagubesc pe ei pentru marirea neamului., ibidem, pag. 4 Pe scurt,"Miscarea Legionara nu promite si nu ofera nimanui nimic. Eaconstituie o organizatie in care cel care intra da totul si nu cere inschimb nimic"., idem, pref.cit., pag. 3"Capitanul Legiunii n-a spus niciodata: veniti fratilor cu mine,ca va dau marea cu sarea si cerul cu paserile cum au spus(;) toticonducatorii de partide din Romania, ci spune: eu am luat in spatecrucea suferintelor romanesti si urc drumul care prin jertfa ne duce labiruinta; - cine se crede in stare sa indure toate chinurile acestea savina cu mine. Iar cand a fost intrebat de program, Capitanul araspuns: Sa dam tot ce avem pentru neamul nostru, luptand dintoate puterile impotriva tuturor acelora ce-l fura, exploateaza sidezonoreaza, amenintandu-i existenta (25 Oct. 1936). De aceea injurul sau n-au ce cauta lichelele, n-au ce cauta neoamenii. Chiar dacavreunul dintre acestia indrazneste sa se apropie, fuge indata ce da degreu, fuge ca dracul de tamaie"., ibidem, pag. 5De aceea, "in Legiune nimeni nu se uita daca esti sarac, dacaai haine roase, daca esti simplu muncitor cu ziua sau esti mare64bogatas. Aici nu se pune pret decat pe credinta, pe jertfa adusa, pedragostea de neam si pe omenie"., idem, Miscarea Legionara si taranimea, pag. 17De aceea "fruntasii legionari nu se aleg dupa avere sau dupaoamenii pe care ii atrag in partid, ci dupa curatenia sufletului, dupaputerea lor de dragoste, de credinta si de jertfa "., ibidemDe-aceea, "legionarismul incurajeaza si se intemeiaza pelibertate. Vii in legionarism pentru ca esti liber, pentru ca te-ai hotaratsa depasesti cercurile de fier ale determinismului biologic (frica demoarte, de suferinta, etc.) si ale determinismului economic (frica de aramane pe drumuri). Cel dintai gest al legionarului este un gest detotala libertate: el indrazneste sa se rupa de toate lanturile robiei salespirituale, biologice si economice. Nici un determinism exterior nu-lmai poate influenta. In clipa cand s-a hotarat sa fie liber, toatespaimele si toate complexele de inferioritate dispar ca prin farmec. Celcare intra in Legiune, imbraca pentru totdeauna camasa mortii. Astainseamna: legionarul se simte atat de liber, incat nici moartea nu-l maiinspaimanta". (Mircea Eliade, Libertate, in Iconar, Cernauti, an III, 1937 nr. 5. Textul seregaseste in volumul, Mircea Eliade, Textele legionare si despre romanism, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 2001, pag. 68) "Cel care stie sa moara nu va fi rob niciodata.Si nu e vorba numai de robia etnica sau politica, ci, in primul rand, derobia spirituala. Daca esti gata sa mori, nu te mai poate robi nici ofrica , nici o slabiciune, nici o timiditate. Impacandu-te cu gandulmortii, atingi cea mai totala libertate care ii este ingaduita omului pepamant"., ibidemIar daca, "e adevarat, pot fi si dintre legionari unii care sa firamas la mentalitatea politica sau la cea haiduceasca"(Constantin Noica,Limpeziri pentru o Romanie legionara, in Buna Vestire, anul IV, seria a II-a, nr. 29 din 11octombrie 1940. Conferinta tinuta la Radio in seara de 5 octombrie 1940, apud site-ul FundatieiGeorge Manu): "ei sunt intarziatii Miscarii sau(;) structural inapti de aprogresa o data cu ea. De aceea nu judecati Miscarea dupa cei carenu stau decat la periferia ei, ci dupa cei buni, care nazuiesc sa fie incasi mai buni, si stau ca atare in inima ei. Daca veti spune: Am vazutun legionar facand cutare actiune nevrednica, nu veti intelege ceeste de inteles. Cand insa veti vedea si-l puteti vedea un legionarcare inca nu e multumit cu sine, atunci veti fi vazut ceva din Legiuneainsasi. Veti fi vazut umbra lui Corneliu Codreanu si a lui Mota; luminalui Corneliu Codreanu si a lui Mota"., ibidem103 Ernest Bernea, Stil legionar, Tipografia Bucovina, I.E. Toroutiu, Bucuresti, 1937; reeditareSalzburg, Colectia Omul Nou, 1953 [S.L.], apud site-ul Fundatiei George Manu.65"Legiunea nu lupta contra cuiva, lupta pentru ceva:pentru valorile spirituale"104. Iar legionarii "nu merg pedrumul lor, ci pe drumul natiei, care e al mantuirii pentru cape el strajuieste Dumnezeu"105."Ori invingem ori murim nu e numai un refren decantec legionar, ci insusi principiul acestei miscari care, inafara de aceea a lui Avram Iancu, este singura cuadevarat revolutionara in istoria noastra"106."Astfel toti cei care vor invierea neamuluiromanesc, trebuie sa vrea totodata revolutia legionarapermanenta"107."Garda de Fier este ultima rezerva aruncata inlupta de vointa de a nu muri a neamului"108.Ea difera esential atat de fascism cat si de nationalsocialism;carora, totdeodata, le este net superioara."Deosebirea dintre fascism si national-socialism [,pe de oparte,] si Miscarea Legionara [,pe de cealalta,] esteaspectul fundamental religios al Miscarii Legionare,religios crestin, ceea ce nu era cazul nici la fascisti, nici lanational-socialisti. Erau laicizati si fascistii si nationalsocialistii"109.104 Constantin Noica, Limpeziri pentru o Romanie legionara, apud site-ul Fundatiei GeorgeManu105 Nae Ionescu, Sub semnul Arhanghelului, in Buna Vestire, anul I, nr. 100 din 27 iunie 1937,apud site-ul Fundatiei George Manu.106 Nichifor Crainic, Revolutia legionara, apud site-ul Fundatiei George Manu107 ibidem108 ibidem109 Spre pilda: "Intr-o intrunire, Mussolini s-a uitat la ceas si a spus Iidau ultimatum lui Dumnezeu ca in cateva minute sa ma trazneascadaca exista! Si-apoi s-a uitat [iar] la ceas. Au trecut minutele si ademonstrat ca Dumnezeu nu exista"., Petre Tutea, Mussolini s-a uitat la ceas si i-adat ultimatum lui Dumnezeu, in Cuvantul, numerele 115, 116, 117, 118, 13 decembrie 1990,interviu realizat de Horia Salca. Textul se regaseste in [C.Z.C.E.S.], pag. 27066"Stilul legionar este stilul romanesc de a fi, estestilul de viata al acestui neam care are un pamant al sau,un cer si un Dumnezeu al sau, care are un destin propriuin istoria neamurilor. El va invinge ca ceva firesc, in luptace se da astazi intre cele doua lumi"110."Sunt doua feluri [(atitudini)] de a privi istoria: ceaorientala, care se indeparteaza de istorie si ceaoccidentala, care uita ca mai e si un cer. Amandoua suntunilaterale. In atitudinea orientala, istoria se anemiaza sause insignifiaza, in cea occidentala, istoria se degradeaza,fiindca devine doar locul unor absoluturi subiective,capricioase, laice, empirice, inselatoare ori chiar satanice,legate de instincte pur omenesti. In ambele cazuri istoriadecade.Ceea ce trebuie e, deci o sinteza de cer si deistorie, o validare maxima a istoriei, dar intr-o ierarhizare lacapatul careia sa fie intelesurile si tainele auguste aleIar Hitler, considera religia ca nimic altceva decat un simpluinstrument de moralizare a masei.Mein Kampf: "In aceasta lume omeneasca nu poate fi conceputasupravietuirea efectiva a unui scop religios. Marea masa a poporuluinu este alcatuita din filosofi, ori, pentru masa credinta este adeseasingura baza a unei conceptii morale despre lume. Diferitele mijloacede inlocuire nu s-au dovedit atat de multumitoare incat sa se poatavedea in ele inlocuitorii confesiunilor religioase curente. Dar dacainvatamantul si credinta se sprijina in mod eficace pe paturile cele maiintinse, atunci autoritatea incontestabila a continutului acestei credintetrebuie sa fie temelia oricarei actiuni eficace.Dogmele sunt pentru religii ceea ce sunt legile constitutionalepentru stat: fara ele, alaturi de cateva sute de mii de oameni sus-pusicare ar putea trai intelept si inteligent, alte milioane n-ar putea s-ofaca"., Adolf Hitler, Mein Kampf, Editie in limba romana, Editura Pacifica, Bucuresti, 1993,pag. 186, 187110 Ernest Bernea, [S.L.]67metafizicii"111. "Istoria mare sub semnul Crucii, altranscendentului"112. "Absolutul(;) e de esentareligioasa"113. "Sa avem intotdeauna in istorie curajul,universalitatea si absolutul Crucii"114."Lupta metafizica dintre Arhanghelism si Lucifericse transpune, (;)pe plan pamantean, in crancenul razboipe care legionarismul il poarta impotriva intunericului sisatanicului de pretutindeni.Legionarismul(;) nu e, astfel, o simpla abstractiune,o firava formula politica, ci un fenomen etic si istoric demare intensitate si durata, germinat, in esentele lui celemai profunde, de un lung fulger metafizic"115."Miscarea Legionara(;) este cea mai profundarevolutie spirituala pe care a cunoscut-o poporul roman dela crestinarea lui incoace.Prin adancimea, capacitatea de mulare pe realitatisi perenitatea ei, revolutia lui Corneliu Codreanu estevalabila pentru toate natiunile care vor sa porneasca pecalea increstinarii efective"116.Foc si smarald.CU DUMNEZEU INAINTE!111 Vasile Bancila, Arhangheli in istoria romaneasca, articol aparut in Omul Nou, Braila, 1938,apud site-ul Fundatiei George Manu.112 ibidem113 ibidem114 ibidem115 Radu Gyr, O lume tanara si un moment istoric, in volumul Radu Gyr, Femeia in eroismulspiritual moral, si national, Idei desvoltate dintr-o conferinta tinuta la 8 decembrie 1935, in aulaUniversitatii din Iasi, sub patronajul Cercului Studentesc Tecucean, Bucuresti, f.a., pag. 9, 10116 Gheorghe Racoveanu, Miscarea Legionara si Biserica. Omenia si frumusetea cea dintai, cu oprefata de Constantin Papanace, Editura Samizdat, Tiparul executat de Tipografia Antet XXPress, Filipestii de Targ, Prahova, f.a., pag. 4668BIBLIOGRAFIE(nominalizez in ea doar materiale din caream citat sau la care am facut referire directa)Andrew Cristopher & Gordievski Oleg, K.G.B., Editura All, Bucuresti, in Nicolae Mitrica,Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a VI-a, in Revista Francmasoneria. Dezvaluiricutremuratoare, nr. 10/2003Mares Ioan M., Francmasoneria in filmul Ecaterina Teodoroiu, 1933 [FM.F.E.T.]XXX, Cuvantul Legionar, An III, nr.36, august 2006, [C.L. III. 36]XXX, Din luptele Tineretului Roman, (1919-1938), Editura Fundatiei Buna Vestire, 1993,[D.L.T.R.]XXX, Dosarul Mircea Eliade, vol. V, (1936-1944), Jos farsa!, partea a doua, Cuvantinainte si culegere de texte de Mircea Handoca, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001,[D.M.E.-J.F.p.II]XXX, Expres Magazin, nr. 87, 25 martie 1992 [E.M. 87]XXX, Francmasoneria. Dezvaluiri cutremuratoare, nr. 7/2003, [FM.D.C. 7/2003] si nr.10/2003, [FM.D.C. 10]XXX, Miscarea Legionara in texte originale si imagini, Editura Lucman, Bucuresti, f.a.,[M.L.T.O.I.]XXX, Obiectiv Legionar, An II, nr. 1(7), ianuarie 2004, [O.L. 1(7)]; An I, nr. 4, octombrie2003, [O.L. 4]; An IV, nr. 38-39, Septembrie-Octombrie 2006; [O.L. 38-39]XXX, Permanente, anul VII, nr. 11, noiembrie-decembrie 2004, [P. VII.11]; Anul VIII, nr.8, august 2005, [P. VIII.8]XXX, Saptamana romaneasca, An II, nr. 51, 16-22 noiembrie 2006 [S.R. II.51]Baias Ionut, Cine si de ce conduce Romania, in [P. VIII.8]Barzoi Cezarina, Charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. Perspectiva legionara, IV, in [P.VII.11]Bancila Vasile, Arhangheli in istoria romaneasca, articol aparut in Omul Nou, Braila, 1938,apud site-ul Fundatiei George ManuBecescu Florin, Franc-Masoneria. Crima-Spionaj-Anarhie, Editura Ziarului PoruncaVremii, Bucuresti, 1936Bernea Ernest, Stil legionar, Tipografia Bucovina, I.E. Toroutiu, Bucuresti, 1937; reeditareSalzburg, Colectia Omul Nou, 1953, apud site-ul Fundatiei George ManuBidegain Jean, Discurs rostit in anul 1905 in fata Marelui Orient al Frantei, in [O.L. 1(7)]69Boldur Latescu Gheorghe si Iorga Filip-Lucian, Genocidul comunist in Romania, vol. IV,Reeducarea prin tortura, Editura Albatros, Bucuresti, 2003Bradescu Faust, Viziunea integrala a Revolutiei Legionare, Prefata de Dr. GheorgheBuzatu, editie ingrijita de Radu-Dan Vlad, Traducere din limba franceza de MadalinaMartin, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1997Blaga Lucian, Carnetelul negru, in volumul Lucian Blaga, Aforisme, Text stabilit si ingrijitde Monica Manu, Editura Humanitas, Bucuresti, 2001Braileanu Traian, Politica, Editura, Albatros, Bucuresti, 2003, pag. 315. Editia a I-a,Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernauti, 1928Buzatu Gheorghe, Despre legionari si legionarism, prefata la monografia Corneliu ZeleaCodreanu si epoca sa, in [C.Z.C.E.S.]Ciobanu Ion T., Mr., Dictatura Regelui Carol al II-lea sau despre cum s-a incercatgestionarea crizei acesteia, in [O.L. 38-39], pag. 3-5. Articol publicat initial in RevistaAcademiei Fortelor Terestre Nicolae Balcescu Sibiu, nr. 4 din 1999Cioran Emil, Profilul interior al Capitanului, in Glasul stramosesc, Sibiu, anul VI, nr. 10din 25 decembrie 1940., in [M.L.T.O.I.]Codrescu Razvan, In cautarea Legiunii pierdute, Editura Vremea, Bucuresti, 2001Codrin Nicoleta, Cuvant inainte la volumul Constantin Papanace, Stilul legionar de lupta.Conceptia tactica a Capitanului, Editura Lucman, Bucuresti, 2004Coja Ion, Legionarii nostri, Editura UMC, Bucuresti, 2001; Protocoalele Kogaionului. Tezesi ipoteze consemnate si autentificate de Ion Coja pentru a se intelege si evalua corectContenciosul Romano-Evreiesc, inclusiv asa numindu-l unii Holocaustul dinRomania, Uniunea Vatra Romaneasca, Editura Tara Noastra, Bucuresti, 2004; Nicadorii,in [S.R. II.51]Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, "Bande, banditi si eroi".Grupurile de rezistenta si Securitatea (1948-1968). Documente, Editura Enciclopedica,Bucuresti, 2003 ["B.B.I."]Crainic Nichifor, Ortodoxism si Masonerie, in [FM.F.E.T.]; Revolutia legionara, apud siteulFundatiei George ManuCrisan Radu Mihai, Testamentul politic al lui Mihai Eminescu, 2005; Indusmanitii auacelasi crez. Testamentele politice ale lui Ion Antonescu si Corneliu Zelea Codreanu, 2005;Mota si Marin. Testamentele lor politice, 2006; Totul pentru Hristos! Testamentul politic allui Nicolae Iorga, 2006; Surasul Legiunii. Sau cum inteleg eu Legionarismul Romanesc,2006. Fiecare dintre ele este publicata la Editura Cartea Universitara, Bucuresti.Dobrescu Emilian M., Ilustri francmasoni, Editura Nemira, Bucuresti, 1999Eliade Mircea, Textele legionare si despre romanism, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2001, [T.L.D.R.]; Libertate, in Iconar, Cernauti, an III, 1937 nr. 5, in [T.L.D.R.]; De cecred in biruinta Miscarii Legionare, in Buna Vestire, anul I, nr. 244 din 17 decembrie 1937,in [D.M.E.-J.F.p.II]; Noua aristocratie legionara, in Vremea, anul IX, nr. 522 din 2370ianuarie 1938, in [D.M.E.-J.F.p.II]Eminescu Mihai, Opere, vol. IX, Editie critica intemeiata de Perpessicius, EdituraAcademiei Romane, Bucuresti, 1980, [M.E.O. IX]; vol. X, Ed.cit., Bucuresti, 1989 [M.E.O.X]; vol. XII, Ed.cit., Bucuresti, 1985; [M.E.O. XII]; Manuscrisul Din sedintele SocietatiiRomania Juna. Nationalistii si Cosmopolitii, in [M.E.O. IX]; Un cenusar roman..., Timpul,8 aprilie 1879, in [M.E.O. X]; Romanul a contractat naravul..., Timpul, 29 iulie 1881, in[M.E.O. XII]Gheorghiu Lizeta, Cuvantul apararii pledoaria avocatului Lizeta GHEORGHIU inprocesul lui Corneliu Zelea Codreanu din mai 1938, in [D.L.T.R.]Goga Octavian, Mustul care fierbe, Editura Scripta, Bucuresti, 1992Gyr Radu, Femeia in eroismul spiritual moral, si national, Idei desvoltate dintr-o conferintatinuta la 8 decembrie 1935, in aula Universitatii din Iasi, sub patronajul Cercului StudentescTecucean, Bucuresti, f.a., [F.E.S.M.N.]; O lume tanara si un moment istoric, in[F.E.S.M.N.]Herseni Traian, Miscarea Legionara si muncitorimea, Editura Miscarii Legionare,Bucuresti, 1940; Miscarea Legionara si taranimea, Editia a II-a, Editura MiscariiLegionare, Bucuresti, 1940Heinen Armin, Die Legion Erzangel Michael in Rumnien. Soziale Bewegung undpolitische Organisation. Ein Beitrag zum Problem des internationalen Faschismus,Sdosteuropische Arbaiten, Mnchen, 1986Hitler Adolf, Mein Kampf, Editie in limba romana, Editura Pacifica, Bucuresti, 1993Iftimovici Radu, Spulberarea unei legende. Progromul de la Abator, in [E.M. 87]Ionescu Nae, Teologia. Integrala publicisticii religioase, Editura Deisis, Sibiu, 2003,[T.I.P.R.]; Iertarea crestina, in Cuvantul, an III, nr. 624 din 29 noiembrie 1926, in[T.I.P.R.]; Sub semnul Arhanghelului, in Buna Vestire, anul I, nr. 100 din 27 iunie 1937,apud site-ul Fundatiei George ManuIorga Nicolae, Discursuri Parlamentare, vol. I-iu, partea I-a, Editura Bucovina, I.E.Toroutiu, Bucuresti, 1939, [D.P.v.I.p.I]; In chestia manifestatiilor studentesti, Discurs rostitin sedinta din 17 decembrie 1909 a Camerei Deputatilor, in [D.P.v.I.p.I]; Chestia agitatiilorevreiesti, Discurs rostit in sedinta din 11 februarie 1910 a Camerei Deputatilor, in[D.P.v.I.p.I]Milcoveanu Serban, Corneliu Z. Codreanu altceva decat Horia Sima, vol. I si II, EdituraCrater, Bucuresti, 1996; Tactica si strategia in intrebari cu sau fara raspuns, TipografiaTCM Print, Bucuresti, 2001; Atentatul din 21 septembrie 1939 contra lui Armand Calinescusi epoca 1930-1950, Editura TCM Print, Bucuresti, 2004; Teroarea de Stat pana la 22decembrie 1989, volum editat fara scop lucrativ de Asociatia fostilor presedinti aiStudentimii persoana juridica si Liga pentru apararea Adevarului Istoric persoana juridica,Bucuresti, 2004, pag. 199Mitrica Nicolae, Episoade dintr-un razboi nedeclarat, partea a III-a in [FM.D.C. 7/2003];partea a VI-a, in [FM.D.C. 10]71Nestorescu Balcesti Horia, Ordinul Masonic Roman. Mai putina legenda si mai multadevar, cu un Cuvant inainte de Mihail Sadoveanu, Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L.,Bucuresti, 1993Nicolschi Alexandru, Autobiografie-sinteza, in [S.E.v.I.]Noica Constantin, Limpeziri pentru o Romanie legionara, in Buna Vestire, anul IV, seria aII-a, nr. 29 din 11 octombrie 1940. Conferinta tinuta la Radio in seara de 5 octombrie 1940,apud site-ul Fundatiei George ManuPapanace Carol, Prefata la volumul Constantin Papanace Diverse stiluri de lupta politica,Tipografia INFCON S.A., Constanta, 2005Papanace Constantin, MIHAI EMINESCU un mare precursor al LEGIONARISMULUIromanesc, Editia I-a, Editura Armatolii, Cetatea Eterna, 1951; Diverse stiluri de luptapolitica, Tipografia INFCON S.A., Constanta, 2005Papuc Ion, Cu fata spre trecut. Portrete si ideologii, Editura Vergiliu, Bucuresti, 2005Pauker-Bratescu Tatiana, Nota biografica despre Ana Pauker, in [S.E.v.II.]Paulescu Nicolae C., Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, TipografiaAntet XX Press, Filipestii de Targ, Prahova, 2000; Editia I-a, 1913, doua volume;Degenerarea Rasei Jidanesti, Bucuresti, 1928Posteuca Vasile, Destinul imperial al romanilor. Dumnezeu, Neamul, Omul, EdituraCriterion Publishing, Norcross, GA, f.a.Racoveanu Gheorghe, Miscarea Legionara si Biserica. Omenia si frumusetea cea dintai, cuo prefata de Constantin Papanace, Editura Samizdat, Tiparul executat de Tipografia AntetXX Press, Filipestii de Targ, Prahova, f.a.Radulescu Motru Constantin, Revizuiri si adaugiri, vol.III, Editura Floarea Darurilor,Bucuresti, 1999Redactia Obiectiv Legionar, Comentarii la articolul Mr. Ion T. Ciobanu, Dictatura RegeluiCarol al II-lea sau despre cum s-a incercat gestionarea crizei acesteia, in [O.L. 38-39]Sima Horia, Cuvant inainte la volumul Corneliu Zelea Codreanu, Insemnari de la Jilava,Editie ingrijita de Radu Dan Vlad, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1995. Cuvantul inaintea fost redactat pe 10 iunie 1951.Simionescu Roxana, Doctrina Legionara. Prezentare concisa, Editura Lucman, Bucuresti,2003Solomovici Tesu, Securitatea si Evreii: vol.I, Despre calai si despre victime, Prefata deRazvan Theodorescu, Cuvant inainte de Sorin Rosca Stanescu, Editura Ziua, Bucuresti,2003, [S.E.v.I.]; vol. II Teroare. Crime. Turnatori. Colaborationisti, Editura Tesu,Bucuresti, 2004, [S.E.v.II.]Staniloae Dumitru, Natiune si Crestinism, Editura Elion, Bucuresti, 2003, [N.C.]; Idealulnational permanent, in Telegraful roman, LXXXVIII, nr. 4, 1940, in [N.C.]; Ortodoxia,lumina lumii si inima neamului nostru, in Telegraful roman, LXXXVIII, nr. 11, 1940, in72[N.C.]; Crestinism si nationalism, in Telegraful roman, LXXXVIII, nr. 40, 1940, in [N.C.];Sa ramanem identici cu noi insine, in Telegraful roman, XCIII, nr. 1, 1945., in [N.C.]Suru Serban, Adresa catre autoritati..., in [O.L. 38-39]; Invitatie la Conferinta cu titlul 70de ani de terorism in Romania moderna - inceputul..., tinuta la Sala Dalles din Bd. NicolaeBalcescu, nr. 18, sector 1, Bucuresti, in data de 20.09.2006, intre orele 18-20, in [O.L. 38-39]Safran Alexandru, Israel si radacinile sale, Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, [I.R.S.];Poporul lui Israel si Tara lui Israel. Israel, inima natiunilor; Eret-Israel, sufletuluniversului, Curs tinut la Universitatile din Geneva, Amsterdam si Jyvaskyla (Finlanda), laTrinity College din Cambridge si la Sorbona. Expunere prezentata la Paris, la Conferintarabinica europeana. In [I.R.S.]Theodoru Radu, A fost sau nu HOLOCAUST?, Editura Lucman, Bucuresti, 2003Tutea Petre, Mussolini s-a uitat la ceas si i-a dat ultimatum lui Dumnezeu, in Cuvantul,numerele 115, 116, 117, 118, 13 decembrie 1990, interviu realizat de Horia Salca, in[C.Z.C.E.S.]Varlam Ion, PseudoRomania. Conspirarea deconspirarii, Editura VOG, Bucuresti, 2004Wigoder Geofrey, Evrei in lume. Dictionar biografic, traducere in limba romana de IrinaHorea, Viviane Prager, Carmen Stanca, Editura Hasefer, Bucuresti, 2001Zelea Codreanu Corneliu, Pentru legionari, vol. I, Editura Totul pentru Tara, Sibiu, 1936 siCarticica sefului de cuib. Manual al Garzii de Fier, in [O.L. 4]; Insemnari de la Jilava,Editie ingrijita de Radu Dan Vlad, Editura Majadahonda, Bucuresti, 1995 [I.J.]; Insemnareaintima din data de marti 14 iunie 1938, in [I.J.]Zelea Codreanu Nicador, Despre niste reformatori, in [C.L. III. 36]XXX, 1948 mai 18. Proces-verbal al conferintei ce a avut loc la Ministerul AfacerilorInterne referitoare la miscarea legionara, Arhiva Consiliului National pentru StudiereaArhivelor Securitatii, fond documentar, dosar nr. 45, f.1-4 in ["B.B.I."]XXX, Corneliu Zelea Codreanu si epoca sa, Editura Criterion Publishing, Norcross, GA,U.S.A., 2001, [C.Z.C.E.S.]XXX, Cronologie legionara, in [O.L. 38-39], Editia I-a, Colectia Omul Nou, Salzburg, 1953XXX, Israelite of America, 3 august 1866, apud [O.L. 1(7)]XXX, Jewish Banker, de Comte de Saint-Aulaire din Geneve contra la Paix, Librarie Plan,Paris, 1936, apud [O.L. 1(7)]XXX, The American Hebrew, 20 septembrie 1920, apud [O.L. 1(7)]XXX, The Jewish World, 9 februarie 1883, apud [O.L. 1(7)]---------------- * * ---------------
Referat Stiinte Politice. SECRETUL SABIEI DE FOC. Sau cum e cu putinta Fenomenul Legionar
label
Referate
calendar_month
2006-12-01, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
Anonim
