(1821) Inceputul secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o miscare exceptionala pentru libertate sociala, restructurari interne si afirmare nationala. Generoasele idei ale revolutiei franceze, care sustineau dreptatea si egalitatea sociala. precum si dreptul la autodeterminare a popoarelor oprimate au cuprins intreaga Europa; imperiile absolutiste, lovite de forta geniului napoleonian pareau a fi aproape de prabusire, dar inlaturarea lui Napoleon Bonaparte a impus mentinerea vechilor structuri, insa in Peninsula Balcanica, vointa de libertate, unitate si afirmare nationala era din ce in ce mai greu de stavilit.
La implinirea unui secol de domnii fanariote, societatea romaneasca era impiedicata in dezvoltarea sa fireasca, de existenta unor de institutii si a unei clase politice dominata de coruptie si dorinta de imbogatire rapida prin jefuirea resurselor Principatelor Dunarene, aceasta constituind o permanenta instabilitate. Mentinerea de catre Poarta a domniilor fanariote pastra un sistem de extorcare fara egal in intreaga noastra istorie; cumpararea domniilor costa sume enorme (exemplu elocvent cele 3 milioane de piastri date de Mihail Sutu); banii se obtineau prin venalitatea functiilor, orice slujba avand pretul sau (recordul a fost detinut de Ioan Caragea care a vindut 4762 titluri de boierie pentru care a obtinut 20 de milioane de piastri); impozitele indirecte (vamile si ocnele de exemplu) intrau in vistieria domnului.










