Debutul il are la 16 ani in revista "Liga ortodoxa". Incepand din 1910 Arghezi are o activitate forate sustinuta, in cadrul careia conduce reviste si ziare cum sunt Cronica, Cuget romanesc, Natiunea, Bilete de papagal. In 1927 editeaza primul volum "Cuvinte potrivite". In 1947 primeste premiul national de poezie. Este autor al unei piese de teatru: "Seringa". in 1955 devine membru al Academiei Romane. Are tablete in 1929 "Icoane de lemn", in 1936 "Poarta neagra", in 1946 "Bilete de papagal" si in 1960 "Tablete de cronicari". A scris romane ca "Ochii maicii domnului" (1934), "Cimitirul buna vestire" (1936) si Lina (1942).

Din poezia lui Arghezi se desprinde un univers tematic ce poate fi grupat:
1.) Lirica de dragoste, in cadrul careia poetul exprima atasamentul de fiinta iubita, de lume si de viata in general. Are versuri in care ranta iubirea si se opreste asupra iubitei careia ii face portretul:
"Obrajii tai mi-s dragi
Cu ochii lor ca lacul
in care se oglindesc
Azurul si copacul".
Arghezi cultiva o elegie erotica