Regina Maria

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Maria de Edinburgh s-a nascut la 29 octombrie 1875, fiind al doilea copil al ducelui de Edinburgh, conte de Kent si Ulster, fiul reginei Victoria a Angliei si al ducesei Maria Alexandrovna Romanov, fiica arului Alexandru al II-lea. Micua prinesa a Marii Britanii si a Irlandei a primit numele de Maria Alexandra Victoria . Maria a fost crescuta aproape exclusiv de mama ei la Eastwell Park, comitetul Kent, resedina de la ara a familiei de Edinburgh. Eastwell va ramane mereu paradisul primilor ani de viaa. In 1886 ducele de Edinburgh este numit comandantul flotei engleze din Mediterana, fapt ce duce la plecarea in Malta a intregii familii. In Malta pentru Maria, Missy cum era ea alintata, se va incheia copilaria si va incepe adolescena. Despre copilaria ei viitoarea regina avea sa noteze: a fost o copilarie fericita si fara griji, copilaria unor copii bogai si sanatosi, ferii de loviturile si de asprele realitai ale vieii. In Malta, tanara englezoaica, cu o educaie extrem de stricta, se transforma intr-o adolescenta deschisa la lumea exterioara. In Malta, Maria il va reintalni pe unul dintre cei mai dragi veri, George, duce de York, are cu zece ani mai mult decat ea si este deja indragostit. In 1889 familia Edinburgh s-a mutat din nou, de aceasta data in micul ducat german Coburg, pe care ducele urma sa-l mosteneasca impreuna cu teritoriul invecinat, Gotha. In Germania, Missy descopera doua noi placeri: teatrul si opera. In 1891, cu complicitatea ducesei de Edinburgh si a lui Wilhelm al II-lea, imparatul Germaniei, Maria il cunoaste pe Ferdinand de Hohenzollern, urmasul la tronul Romaniei. Primele intalniri se sondeaza cu esecuri deoarece prinul mostenitor Ferdinand este extrem de timid. In primavara anului 1892 ducesa de Edinburgh organizeaza la Mnchen o petrecere, unde evident Ferdinand era invitat. Plimbat peste tot cu Missy, impins de la spate de ducesa si imparatul Germaniei, Ferdinand se hotaraste sa ii ceara mana tinerei prinese britanice. Tatal Mariei nu a fost deloc consultat in legatura cu posibila casatorie a fiicei sale cu prinul mostenitor al Romaniei. Acesta avea sa recunoasca: ca pentru fiica sa mai mare visase la un viitor cu totul diferit. In mai 1892, este celebrata la Posdam, logodna Mariei cu Ferdinand, la care va fi un absent de marca, tatal logodnicei, care astfel isi manifesta dezacordul faa de aceasta uniune. In Anglia, vestea logodnei prinesei a provocat indignare, acest fapt se desprinde din comentariile care s-au facut la curtea britanica: Suntem dezgustai sa vedem anunul casatoriei bietei si foarte draguei prinese Maria de Edinburgh cu principele Romaniei! E o cruzime si o rusine sa legi aceasta frumoasa fata de o Romanie semibarbara si de un barbat despre care o Europa intreaga stie ca iubeste cu disperare alta femeiePe 10 ianuarie 1893, sub privirile mulumite ale lui Wilhelm al II-lea si in faa unui numar mare de prini germani, rusi si englezi, Maria Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha s-a casatorit cu Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen. Tanara pereche a intrat in Romania prin Transilvania, pe care au traversat-o de la vest la est. Dar pentru a se evita orice manifestari ale romanilor din dualism, trecerea se va face pe timpul nopii. Cuplul a intrat in Regat prin Predeal. O mulime numeroasa s-a strans pentru a o vedea pe noua prinesa mostenitoare, despre care se spunea ca este foarte frumoasa. Toi au fost uluii de tanara de optsprezece ani blonda cu ten sidefiu si cu ochi albastri.Acomodarea cu noua patrie a fost greoaie, locuina aleasa de regele Carol, anturajul impus, toate ii displaceau tinerei englezoaice, singura bucurie care ii ramasese era calaritul. Despre aceasta perioada viitoarea regina avea sa noteze: am cunoscut singuratatea in mijlocul mulimii, am cunoscut suferina de a fi o straina intr-o ara straina si am avut puternica dorina de a fugi. Pe 15 octombrie 1893, la ora unu noaptea, prinesa mostenitoare a nascut un baiat, la castelul de la Sinaia. Acest prin a fost botezat Carol in onoarea regelui. La 15 octombrie 1894 viitoarea regina a dat nastere unei mici prinese, care se va numi Elisabeta.In 1898 Maria se compromite cu un tanar locotenent, pe nume Ioan Cantacuzino. Afacerea are ecouri indepartate. Regina Victoria i-a scris pentru a o mustra. Acest episod va duce la plecarea prinesei mostenitoare la Coburg. Maria s-a intors in ara la auzul vestii ca fiul sau a contractat febra tifoida. Cuplul mostenitor se va impaca la capataiul copilului bolnav. Dar Maria a plecat din nou la Cogburg din cauza neinelegerilor cu regele Carol. La Coburg, Maria a dat nasterea celui de-al treilea copil, numit tot Maria. Nasterea micuei prinese a adus impacarea intre cele doua tabere. Anul 1903 a adus monarhiei un alt vlastar, prinul Nicolae.In anul 1913, in plin razboi balcanic, trupele romane au de infruntat un adversar foarte periculos: holera. Maria sfideaza ordinul regelui ca nicio femeie sa nu treaca Dunarea si merge in teritoriul bulgar. Maria a fost consternata de situaia din Bulgaria, fapt ce o determina sa ia imediat o hotarare: organizarea unui spital militar, pentru aceasta a cerut aprobarea lui Carol pe care a si primit-o. Maria a primit conducerea taberei de bolnavi de holera de la Zimnicea, unde a mangaiat muli muribunzi. Despre aceasta perioada ea va povesti in memoriile sale: Oricat de groaznice au fost acele zile ale nenorocirii, le binecuvantez, caci m-au apropiat de sufletul poporului meu. Anul 1914 a adus nu doar incetul unui razboi cumplit, ci si inceputul domniei lui Ferdinand si al Mariei, care de acum inainte va fi regina romanilor. La capataiul trupului neinsufleit a lui Carol i-a facut acestuia o ultima promisiune: Nu te teme unchiule, vom merge mai departe cu curaj. Mana ta a fost grea, m-ai chinuit in tineree, dar credincios principiilor tale, ai fost drept si imparial. Nu voi uita niciodata invaamintele tale, chiar daca le-am ineles greu, si ingenuncheata aici langa tine, stiind ca nu mai ai niciun ordin sa-mi dai, simt ca inca ai un mesaj pentru mine, nepoata ta candva revoltata. Da, unchiule, voi incerca sa fiu ceea ce tu ai fost, voi fi fidela pana la moarte, iubind ara asa cum ai iubit-o tu. Daca Dumnezeu vrea, ii vom continua opera, cu credina, cu curaj. Amin. A doua zi, a avut loc incoronarea lui Ferdinand si a Mariei.Dupa moartea regelui Carol, monarhia in Romania a trecut prin momente grele, acoperit de povara datoriei faa de stat si de cea de ofier german, regele Ferdinand a fost tentat sa abdice. Maria si-a impus punctul de vedere, iar Ferdinand a ramas rege. Regina a stiut sa-l convinga ca abdicarea era doar o dovada de lasitate incompatibila cu onoarea unui conducator. In august 1914 Romania a fost obiectul multor discuii. Germania prin glasul lui Wilhelm al II-lea, ii cerea sa respecte aliana semnata de unchiul sau, iar Antanta incearca sa atraga micul stat prin diverse promisiuni. Regina s-a pronunat pentru Antanta, in sprijinirea acestei alegeri a venit si primul ministrul, Bratianu. In 1916 regele a fost convins ca Romania nu isi putea lega destinul de cat de Antanta, de catre Maria si circumstane. Un ajutor a primit regina de la marea iubire din tineree a lui Ferdinand, Elena Vacarescu, care s-a intors in aceasta perioada de la Paris. Intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei, in august 1916, nu le-a determinat si pe statele aliate sa-si respecte angajamentele iniiale. Iar Maria a intuit pericolul care pandea statul roman, acesta risca sa fie prins de inamici ca intr-un cleste. Traim zile de groaza, frontierele noastre sunt foarte intinse, inamicul este pretutindeni, iar noi suntem niste incepatori intra-ale razboiului modern, i-a telegrafiat regina varului ei, regele Angliei. Pierderile Romaniei au fost din ce in ce mai mari atat din punct de vedere numeric cat si din punct de vedere teritorial. Regina este profund emoionata de curajul soldailor si de suferina acestora. Dar nu se mulumeste sa fie o martora de la distana si se implica activ. Vegheaza la buna funcionare a serviciului de ambulane, merge in fiecare zi la spitale, merge chiar pe front pentru a fi mai aproape de soldai si pentru a-i incuraja. Sfarsitul anului 1916 va aduce reginei Maria drama naionala amestecata cu cea personala. Germanii cuceresc, Dobrogea cu tot cu portul Constana, iar Oltenia si Muntenia sunt si ele inghiite de trupele invadatoare. Drama personala a reginei se manifesta prin faptul ca ultimul nascut al familiei regale, prinul Mircea se imbolnaveste de febra tifoida. Cu toate ca starea de sanatate a copilului se agraveaza, Maria continua sa se ingrijeasca de soarta raniilor, prin vizite la spitale, dar mai ales de soarta arii, prin intrevederi cu diversi atasai militari, in special cu generalul Berthelot. Nu vreau sa-mi pierd deodata copilul si ara, nota in jurnalul sau regina. Dar destinul ii rezerva cu totul altceva, micul moare si aproape concomitent cu decesul sau, capitala Bucuresti cade in mainile dusmanilor. Dupa ocuparea Bucurestiului, familia regala, parlamentul ,guvernul si o parte a populaiei se refugiaza in Moldova.Regina este consternata de ceea ce vede in capitala de conjunctura, oamenii politici si militari, in loc sa caute de comun acord soluii pentru situaia disperata, ei incearca sa gaseasca vinovai. Acest lucru o infurie la culme pe regina, care ii cheama la ordine si prpune chiar o soluiei pentru iesirea din criza, inlocuirea puterii civile cu una militara.La Iasi Maria se dedica complet singurului lucru de care se poate agaa, devotamentul absolut faa de poporul sau martir. Contele Saint-Aulaire, trimisul Franei in Romania povesteste: In fiecare dimineaa, regina, in uniforma de infirmiera, insoita de o doamna de onoare si de un grup de brancardieri voluntari se ducea la gara pentru a-i primi pe ranii. Uneori, cand se deschidea usa unui vagon, se constata ca nimeni nu mai misca. Soldaii ranii sau refugiaii bolnavi au murit de frig. Regina si femeile cele mai elegante ale societaii romanesti infrunta moartea si, ceea ce este fara indoiala cel mai greu, depasesc oboseala unei zile, nu de opt ore, ci a unei zile care se intinde pana noaptea tarziu. Regina, in ciuda dispoziiilor sanitare, zabovea mai mult langa paturile soldailor, care aveau nevoie de prezena ei materna consolatoare. Acestia se agaa de mainile ei le saruta, nu ar fi fost nimic daca ar fi purtat manusi, dar a renunat la ele deliberat. Missy aduce mangaierea fizica si morala, prajituri, cafea, rachiu. Maria este strans legata de poporul ei de arani. Pentru soldaii pierdui, parasii ea era regina mama.Anul 1917 a pus inca odata la incercare spiritul patriotic al soldailor romani, care au reusit sa obina stralucitoarele victorii de la Marasti si Marasesti. Dar situaia pe frontul de est se agraveaza datorita dezmembrarii armatei ruse bolsevizate. Romania este obligata sa semneze armistiiu cu Puterile Centrale. Regina tuna si fulgera isi depaseste atribuiunile dezaproband public aceasta mare tradare. Maria incepe sa viziteze trupele ruse incercand sa scoata soldaii din amoreala si sa-i faca combativi, le vorbeste de democraie, reforme. Farmecul magic al reginei ii vrajeste pe soldai care exclama: Ah, daca am fi avut o imparateasa ca tine, am fi pazit-o si am fi murit pentru ea.Totusi regina nu poate face nimic. Pacea separata este acceptata de toi, iar cei care sunt contra ei tac. Anul 1918 a adus Romaniei o pace inrobitoare, Maria se gandeste acum la abdicare. Se simte parasita de toi si de toate, inclusiv bunul sau prieten, generalul Berthelot este obligat sa plece impreuna cu soldaii sai. Luna februarie a cumplitului an 1918 ii aduce Mariei o distincie importanta, la sugestia lui Georges Clemenceau, Academia de Belle-Arte a ales-o pe regina romanilor drept membru corespondent. Este prima oara cand o femeie primeste o asemenea distincie din partea institutului.Sfarsitul razboiului inseamna si sfarsitul lungii agonii a Romaniei si a reginei ei. Regele nu mai ratifica tratatul de pace si declara mobilizarea generala. Regina nu s-a inselat nici de data aceasta, a ales corect 1916 tabara invingatoare. Se intoarce triumfal in Bucuresti, in fruntea regimentului sau de husari. Visul milenar al romanilor devine realitate: Basarabia, Bucovina si Transilvania au intregit trupul arii. Regina victorioasa poate sa exclame: Groaznicul cosmar a trecut, visul Romaniei Mari s-a implinit.Dupa razboi Maria merge la Paris pentru a apara cauza Romaniei, las sosirea ei in capitala Franei are parte de o intensa campaniei mediatica, are muli prieteni care nu au uitat-o, acestia sunt fostii membri ai misiunii militare franceze. Maria a susinut cu ardoare cauza Romaniei in faa lui Clemenceau care nu recunostea revendicarile teritoriale datorita pacii separate. Maria reuseste prin fora argumentelor sa-l imblanzeasca pe batranul tigru.Anul 1922 va aduce Mariei incoronarea ca regina a tuturor romanilor, acest lucru nu se putea realiza decat in inima Transilvaniei, la Alba Iulia. De acum Missy, devenea regina-soare.Cand toate indicau ca lucrurile intra pe un fagas normal, se declanseaza bomba, prinul mostenitor Carol renuna la calitatea sa de mostenitor in favoarea fiului sau pentru a fugi cu iubita sa, isi abandoneaza soia si fiul minor, dar mai ales ara. Regina si regele resimt din plin lovitura. Anul 1927 aduce sfarsitul regelui, Maria ramane sigura. Destinul arii va ramane in mana prinului Mihai de numai cinci ani si a unei regene.Maria incepe sa se retraga discret de pe scena politica si incepe sa se dedice din ce in ce mai mult pasiunilor sale si de asemenea incepe sa-si scrie memoriile. Fiul sau risipitor se intoarce in 1930, dar acesta ii va provoca mamei sale, in continuu dezamagiri si neplaceri.Incepand din 1933 destinul ii da Mariei lovitura dupa lovitura, prieteni si rude trec unul cate unul in lumea celor drepi, ca o prevestire sumbra. Primul a fost vechiul ei prieten, Ion Duca asasinat, in gara din Sinaia de membrii garzii de fier. In 1934 vine randul ginerelui sau, Alexandru de Iugoslavia sa cada secerat de gloane la Marsilia. Dar moartea continua sa secere persoane dragi lui Missy, in 1936 a venit randul sorei sale, scumpa Ducky sa moara. Tot in 1936 il pierde si pe scumpul var, la braul caruia ar fi putut domnit peste iubita Anglie.Aceste lovituri sunt simi in plin de Maria, iar sanatatea sa incepe sa se degradeze este atinsa de boala misterioasa. Se vorbeste de cancer la esofag, ciroza a ficatului si chiar de otravire cu o substana ce conine alcool. Incepand cu 1937 sanatatea sa se deterioreaza si Maria incepe sa scuipe sange. In 1938 pleaca la un sanatoriu in Italia. Se va transfera ulterior la un sanatoriu in Germania. Hitler ii acorda o atenie deosebita, da ordin ca in camera bolnavei sa fie in permanena flori. Starea reginei soare se agraveaza si aceasta isi exprima dorina de a muri in Romania. 17 iulie 1938 este, daca nu data morii, e cel puin a pierderii definitive a cunostinei, in urma unei hemoragii violente. Carol va anuna ca mama sa a murit la Sinaia pe 18 iulie.Moartea reginei a creat un soc in intreaga lume. Henri Prost nota: Dispariia sa a starnit durere in intreaga naiune. Dintre toi membrii familiei regale, ea era de departe cea mai iubita. Ea reprezenta doar marea regina a razboiului. Ramanea pentru toi obiectul unei profunde veneraii.Pe 24 iulie 1938 au avut loc funeraliile naionale, funeralii de soldat. Ea a fost inmormantata alaturi de ceilali membri ai familiei regale la Curtea de Arges. BIBLIOGRAFIE 1.Guy Gauthier, Missy, regina Romaniei, Humanitas, Bucuresti, 20042.Hannah Pakula, Ultima romantica:Viaa reginei Maria, Lider, Bucuresti3.Maria, Regina Romaniei, Povestea vieii mele, Iasi 1991.4.Eugen Wolbe, Ferdinand I, intemeietorul Romaniei Mari, Humanitas, Bucuresti, 2004.