Asa cum arata si Jean Baudrillard, “publicitatea este probabil mijlocul de comunicare cel mai spectaculos al epocii noastre” (Baudrillard, 2005, 159). De la aparitia primelor manifestari ale comunicarii publicitare si pana la definirea unui spatiu clar in sfera comunicarii de masa a acestor manifestari, umorul a constituit o tema de larg interes in istoria destul de scurta a publicitatii.
Atat publicitatea cat si reclama joaca un rol tot mai important in viata sociala, fiind indisolubil legate de comunicarea de masa, al carei impact atat asupra individului cat si asocietatii in ansamblu sunt binecunoscute. Ele sunt expresii ale unor paradigme economice, sociale si chiar politice si se bucura de sprijinul unui aparat teoretic din ce in ce mai sofisticat. Publicitatea si reclama au imprumutat si adaptat cu succes concepte, teorii si tehnici din stiintele sociale si in special din sociologia opiniei publice, psihologia aplicata, antropologie, management, retorica si analiza statistica.[1]
Acestea se folosesc “de instrumente teoretice care le permit sa analizeze si sa inteleaga individul in relatiile sale cu propriile dorinte si motivatii, in interactiunile sale cu ceilalti din societate, in perceptia pe care o are asupra mijloacelor de comunicare si a modurilor de reprezentare a acestora.[2] Prin efectele pe care publicitatea le are asupra individului ?i structurilor sociale – prin faptul ca este vehiculata de ?i se bazeaza pe mass media –, acesta a devenit unul dintre factorii care influen?eaza semnificativ via?a sociala, inducand uneori chiar schimbari majore in campul social.
Rolul reclamei si al publicitatii
label
Referate
calendar_month
2010-01-26, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro
