Exceptand campiile, peste 95% din suprafata uscatului o reprezinta forma de relief cunoscuta sub denumirea de versant. Un versant reprezinta o suprafata cu o inclinare > 2 – 3o si care face racordul intre interfluvii sau creste si liniile de drenaj adiacente.
Unitatea de baza a unui versant este fateta sau segmentul, o suprafata cu inclinare uniforma. in acest fel, un versant este format dintr-o multitudine de fatete separate prin discontinuitati sau rupturi, convexe sau concave. in raport cu pozitia ce o ocupa intr-un bazin hidrografic se disting trei principale categorii de versanti (fig. 10.1):
- versanti de obarsie (I);
- versanti - pinten sau de terminare a unui interfluviu(II);
- versanti de vale (III).
Este modul cel mai simplu mod de a delimita categoriile de versant, utilizand hartile topografice in scara 1/25000 sau aerofotogramele.
Fiecare clasa de versant poate fi categorisita functie de ordinul retelei hidrografice. Evolutia versantilor este o functie directa a conditiilor morfoclimatice si a litologiei, dar inclinarea este principala proprietate care se ia in considerare la caracterizarea lor. Cel putin, in agricultura, constructii, amenajari de drumuri o asemenea caracterizare devine indispensabila.
Studiul versantilor presupune cunoasterea formei lor, ceea ce inseamna morfologia si morfometria, a proceselor de modelare, ceea ce inseamna identificarea agentilor de modelare si a tipologiei proceselor cu rata lor de actiune; a depozitelor de versant care impreuna cu analiza formelor ne pot oferi elementele de istorie a reliefului, respectiv, reconstituirea unor etape si conditii de evolutie.
Versantii
label
Referate
calendar_month
2011-02-08, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:59
history_edu
cristina
