MINISTERUL DISTRUGERILOR - Raspuns la o intrebare a presei
Andrei Marga
Rectorul Universitatii "Babes-Bolyai"
Intrebare: Ministerul Educatiei anunta reducerea a peste o mie de scoli si limitarea efectivului de posturi didactice si nedidactice din invatamantul superior. Care este opinia dumneavoastra?
Andrei Marga: La un inventar, se observa bine ca actualul minister al educatiei nu numai ca nu a fost in stare sa produca vreo masura viabila, dar a demolat continuu exact ceea ce in alte tari europene se construieste.
Nepriceperea, minciuna propagandistica si reaua credinta ating, in fapt, recordul, in perioada postbelica, la acest minister. Ma refer aici, in cele ce urmeaza, doar la cele doua distrugeri majore pe care le mentionati si pe care ministerul actual le produce cu o caracteristica inconstienta si iresponsabilitate.
Prima este distrugerea scolilor, mai ales la sate. Cel care este familiarizat, catusi de putin, cu istoria tarii noastre isi aminteste cat de mare a fost straduinta unor ministri, de la Titu Maiorescu si Spiru Haret, trecand prin Constantin Angelescu, la ministrii anilor ‘90, de a crea si a inzestra scoli.
Stim cat de acut se aplica, in tarile europene de astazi, deviza: „educatie pentru toti". Se cunoaste cat s-a investit in infrastuctura scolilor, incepand cu Programul Bancii Mondiale din 1996-2000. Mai stim ca, la propriu, Romania actuala are nevoie de extinderea retelei scolare (cel putin formarea continua este, in tara noastra, in cea mai evidenta subdezvoltare din Europa!) si de angajarea de personal didactic.
Desfiintarea, prin decizii nechibzuite ale actualului minister, a sute si sute de scoli (peste 1500 dupa unele date!) si concedierea de cadre didactice (15.000 de posturi dupa cum s-a angajat voios ministrul!) distruge, pentru multa vreme, una dintre realizarile Romaniei moderne – sansa oricarui copil de a face scoala.
A doua vizeaza distrugerea autonomiei universitare. Aceasta nu este, cum se crede in mod gresit la ministerul actual de la Bucuresti, un cadou care se face universitatilor de catre cineva. Autonomia universitara este o valoare a lumii civilizate. Proclamatia noii puteri din decembrie 1989 si-o asuma explicit, pe buna dreptate.
Toate documentele de politica universitara europeana prevad autonomia universitara drept conditie sine qua non a oricarei performante. Universitatile pot avea probleme, dar acestea nu se pot solutiona fara autonomie universitara.
In Romania actuala, nu doar proiectul de lege al ministerului actual – cel mai retrograd proiect de lege din ultimele doua decenii, incropit de tot felul de amatori vindicativi – distruge autonomia universitara.
Insesi masurile practice ale ministerului actual – de la blocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, in 2009, la recenta limitare a posturilor nedidactice, spre a concedia cat mai multi oameni – incalca brutal autonomia universitara si o distrug. Pentru prima oara dupa 1985, in Romania, ministerul educatiei intervine in chestiuni care, oriunde in Europa, tin de autonomia universitara.
Actualul minister al educatiei a debutat, stim bine, cu semnarea concedierii a 15.000 de angajati si a culminat recent cu renuntarea, la fel de inconstienta, la o jumatate de miliard de euro de la buget. Traseul acestui minister este presarat cu demolari. Aceasta sa fie oare menirea unui minister? Evident, o corectie de viziune si de directie a devenit necesara si ar trebui sa fie destul de profunda.
Sursa: UBB
Andrei Marga despre invatamantul romanesc
