Muzeul Universitatii Babes-Bolyai a publicat, in premiera istorica, lista rectorilor institutiilor de invatamant superior care au functionat la Cluj din 1581, anul intemeierii Colegiului Iezuit – care a fost prima institutie de invatamant superior din Cluj, din Transilvania si de pe actualul teritoriu al Romaniei.
Rectorii cu cea mai lunga perioada de exercitare a functiei la Cluj au fost Andrei Marga (aflat in al 14-lea an de rectorat), Constantin Daicoviciu (12 ani), Florian Stefanescu Goanga (8 ani), Stefan Pascu (8 ani), Ioan Vlad (8 ani), Aurel Negucioiu (5 ani), Nicolae Bocsan (4 ani) si altii.
Editura Cluj University Press a publicat, cu ocazia celei de-a 90-a aniversari a intemeierii Universitatii romanesti din Cluj, volumul Dupa 90 de ani. Noua universitate in era globalizarii (2010), care atesta ceea ce s-a realizat in mandatele rectorilor Andrei Marga (1993-2004 si 2008 pana in prezent) si Nicolae Bocsan (2004-2008).
Este vorba de cea mai ampla dezvoltare a infrastructurii Universitatii din istorie (dupa ce sub Florian Stefanescu Goanga s-a construit Colegiul Academic, sub Iuliu Hatieganu Parcul Sportiv, sub Constantin Daicoviciu Complexul Hasdeu etc.).
Sub aceste mandate s-au realizat numeroase constructii majore, precum Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, Facultatea de Educatie Fizica, Facultatea de Ştiinte Politice, Mathematicum, Paedogogica, Sociologica, Metropol II, Sfantu Gheorghe, Bistrita, caminele Universitas, Economica I, Economica II si multe altele.
Laboratoarele de cercetare au fost aduse la nivelul international de echipare si s-au creat institute cu impact tehnologic (Institutul de Cercetari experimentale Interdisciplinare, 2001; Institutul de Tehnologie, 2009 etc.). s-a creat o retea competitiva de noi unitati de cercetare stiintifica. Gratie abordarii inovative si perspicacitatii fortelor intelectuale din institutie, s-a instituit, prin Charta (1995), organizarea multiculturala cu baza linguala, care a asigurat concordia in Transilvania si a devenit o referinta europeana.
S-a organizat cea mai ampla dezvoltare a studiilor in limba materna (romana, maghiara, germana), in ebraica si in limbile moderne de mare circulatie. Autonomia universitara a fost folosita ca sansa de dezvoltare si marire a competitivitatii. S-a stabilit o retea foarte ramificata de interactiuni cu mediul economic, administrativ si cultural.
S-au infiintat doua edituri (Cluj University Press in 1996 si EFES in 1998), iar publicatiile Universitatii Babes-Bolyai au atins cea mai ridicata cotare internationala din istoria clujeana.
S-au publicat mai multe carti si studii recunoscute international decat oricand inainte. S-a creat reteaua de restaurante si de cafeterii studentesti, in premiera istorica. S-a atins cea mai mare dezvoltare a studiilor (cu peste 55.000 de studenti, in 21 de facultati) dintr-o universitate publica din tara. S-a creat cea mai complexa retea europeana de colegii si extensiuni in regiune (Bistrita, Sfantu Gheorghe, Sighetu Marmatiei, Satu Mare, Gheorgheni etc.).
Personalul didactic si personalul tehnico-administrativ s-a dezvoltat mai mult decat oricand inainte. S-a realizat cu adevarat ideea de universitate comprehensiva (universitas), in institutie pregatindu-se profesori, economisti, juristi, cercetatori, ingineri, filosofi, teologi, artisti, Universitatea Babes-Bolyai devenind cea mai comprehensiva universitate din tara si una dintre cele mai complexe din Europa.
S-a atins cea mai complexa structura de studii teologice de pe continent. S-au creat cadre institutionale ale autonomiei liniilor de studii, facultatilor, catedrelor, iar atmosfera de libertate si de dezbatere argumentativa a devenit caracteristica. Studentii s-au putut exprima nestingherit, iar vocea si argumentele lor au fost luate, in mod sistematic, in considerare. Nu s-a inregistrat vreo reclamatie privind vreo discriminare.
Universitatea Babes-Bolyai s-a situat in topul evaluarii absolventilor de catre mediul economic. Din 1996, Universitatea Babes-Bolyai a fost considerata o experienta reformatoare semnificativa in plan international. Reformele educatiei (1992-2000) au plecat, in mare parte, in Romania, din aceasta universitate.
Universitatea Babes-Bolyai a devenit centru al reuniunilor internationale, in 2003 fiind prima universitate care a organizat conferinta European Universities Association in Europa de Est. Pentru prima oara in istorie s-a preluat la Cluj-Napoca conducerea de organizatii academice internationale.
Veniturile personalului au atins cel mai inalt nivel in era postbelica. Universitatea Babes-Bolyai a fost vizitata de personalitatile de varf ale lumii academice mondiale si de lideri de mare pondere ai vietii internationale. S-a angajat actiunea UBB 500 si Miscarea Excelentei. Rezonanta universitatii clujene in lume a sporit in raport cu orice epoca anterioara, ca urmare a continuei inovari institutionale. Rectoratul a participat cu contributii proprii la dezbaterile internationale.
Evocate foarte succint, toate acestea sunt o parte din pragurile care s-au creat, din 1993 incoace, la Universitatea Babes-Bolyai.
Sursa: UBB
Realizari ale Universitatii Babes-Bolyai
