Prinse in ghearele unor forte coplesitoare, mai devreme sau mai tarziu, manate de instinct, ele incearca sa scape. Dar nu reusesc in-totdeauna. Nenumarate animale mor in fiecare catastrofa. Multe mor pe loc, altele - din cauza schimbarilor produse in habitatul lor ori din lipsa hranei sau a apei.
Sa fie omul atat de obsedat de propria persoana, incat sa le lase cu cruzime in voia sortii? Posibil… Dar aceste evenimente catastrofice pot scoate la lumina tot ce este mai bun in om si animal, generand episoade induiosatoare, pline de compasiune, curaj si generozitate, din partea celor care isi risca viata pentru a nu-si periclita animalele de companie, ori din partea animalelor care trec peste spaima proprie pentru a salva viata unui om.
2005 a fost un an al dezastrelor naturale. Devastatorul tsunami care a distrus Indonezia si tarile invecinate la sfarsitul lui 2004 a fost urmat de uraganul Katrina in sudul SUA, cutremurul cumplit care a zguduit Pakistanul, inundatii in India si Etiopia, plus o serie parca nesfarsita de uragane in diverse locuri din lume. Totalul de victime inregistrate de Organizatia Mondiala de Meteorologie a ONU ajunge la cutremuratoarea cifra de 350.000 morti, in timp ce pagubele materiale ating 200 miliarde de dolari. Totusi, aceste statistici nu ne spun cate animale au murit, din cate specii. Nici nu ne spun cate alte animale vor mai muri din cauza schimbarilor produse in habitatul lor. Desigur, este important sa facem distinctia intre animalele aflate in grija omului si cele din salbaticie, care trebuie sa isi poarte singure de grija. In cazul producerii unei catastrofe, acest al doilea grup are un avantaj esential: libertatea de a incerca sa scape.
Mai presus de orice insa, datoria lor cea mai presanta este sa previna raspandirea bolilor. Animalele care supravietuiesc cutremurelor, inundatiilor sau incendiilor isi parasesc habitatul, pentru mult timp sau poate chiar pentru totdeauna.
Aceste deplasari creeaza conditii pentru raspandirea bolilor. Dupa producerea unei catastrofe naturale, echipele de veterinari schiteaza programe urgente pentru a lupta impotriva mai multor factori care ar putea raspandi bolile, intre care: tantari, gandaci de bucatarie, sobolani etc.
Prezicerea dezastrelor
Au oare animalele premonitii cu privire la momentul cand se va produce un dezastru? Mii de exemple din trecut si din prezent par sa confirme acest lucru.Dar animalele nu au puteri clarvazatoare. Pur si simplu, percep semnale pe care nu le pot detecta nici oamenii, nici cele mai performante instrumente. Si, cand percep aceste semnale, reactioneaza. De exemplu, in Thailanda erau 12 elefanti rabdatori a caror treaba era sa plimbe turistii pe plaja.Cu cateva ore inainte de cumplitul tsunami, animalele au devenit agitate si au inceput sa trambiteze sunete puternice, cu trompa. Mai nelinistitor a fost faptul ca, brusc, s-au cabrat si au fugit departe de ocean, parand sa caute un teren mai inalt.
Cativa turisti japonezi infricosati nu au reusit sa coboare de pe elefanti, ceea ce s-a dovedit a fi un noroc, pentru ca astfel si-au salvat viata. Un alt incident: pescarii din Kuala Muda, Malaezia, au vazut mai multi delfini inotand in apropierea tarmului, cu doua zile inainte de producerea tsunami-ului. Delfinii sareau in aer si isi fluturau cozile, ca si cum ar fi incercat sa le atraga oamenilor atentia. In cele trei zile de dinainte de tsunami, acei pescari au prins aproape de 20 de ori mai multi pesti decat de obicei. Se pare ca pestii se indepartasera de epicentrul cutremurului submarin. Ce anume avertizeaza un animal ca se apropie un cutremur sau un taifun? Unii oameni de stiinta considera ca animalele remarca schimbarile bruste ale presiunii atmosferice sau "simt" semnalele electromagnetice de joasa frecventa emise de rocile cristalizate, cand se sfarama. Altii cred ca totul se datoreaza pur si simplu auzului animalelor, mult mai bine dezvoltat decat auzul uman. Un om este de obicei sensibil la unde sonore intre 1.000 si 4.000 cicluri pe secunda (cps). Peste 20.000 cps nu auzim absolut nimic.
Dar pisicile si cainii pot sa auda pana la 60.000 cps, in timp ce sobolanii, delfinii si balenele aud si peste 100.000 cps! Se pune intrebarea daca are sens sa folosim animalele pentru a prezice catastrofele naturale. Un animal poate deveni agitat sau poate fugi din diverse motive.Cum putem sa ne dam seama daca acest comportament are vreo legatura cu un dezastru iminent? Si, chiar daca ne dam seama ca se apropie un cutremur, pentru ca vedem reactia unei maimute, a unei lebede sau a unei broaste testoase, nu avem nici un fel de detalii referitoare la locatia, ora si data, intensitatea si durata cutremurului respectiv.
Totusi, daca ar fi folosite alaturi de tehnologia moderna de previzionare, animalele ar putea fi foarte utile, cu conditia sa fie dresate corespunzator, bine pozitionate in zona de pericol si monitorizate in permanenta. In mod sigur, tehnologia va putea sa previzioneze dezastrele cu mai multa acuratete cand va reusi sa "imite" mecanismele biologice de avertizare de care dispun animalele.Au oare animalele premonitii cu privire la momentul cand se va produce un dezastru? Mii de exemple din trecut si din prezent par sa confirme acest lucru.
Ce anume avertizeaza un animal ca se apropie un cutremur sau un taifun? Unii oameni de stiinta considera ca animalele remarca schimbarile bruste ale presiunii atmosferice sau "simt" semnalele electromagnetice de joasa frecventa emise de rocile cristalizate, cand se sfarama. Altii cred ca totul se datoreaza pur si simplu auzului animalelor, mult mai bine dezvoltat decat auzul uman. Un om este de obicei sensibil la unde sonore intre 1.000 si 4.000 cicluri pe secunda (cps). Peste 20.000 cps nu auzim absolut nimic. Dar pisicile si cainii pot sa auda pana la 60.000 cps, in timp ce sobolanii, delfinii si balenele aud si peste 100.000 cps! Se pune intrebarea daca are sens sa folosim animalele pentru a prezice catastrofele naturale.
Un animal poate deveni agitat sau poate fugi din diverse motive. Cum putem sa ne dam seama daca acest comportament are vreo legatura cu un dezastru iminent? Si, chiar daca ne dam seama ca se apropie un cutremur, pentru ca vedem reactia unei maimute, a unei lebede sau a unei broaste testoase, nu avem nici un fel de detalii referitoare la locatia, ora si data, intensitatea si durata cutremurului respectiv. Totusi, daca ar fi folosite alaturi de tehnologia moderna de previzionare, animalele ar putea fi foarte utile, cu conditia sa fie dresate corespunzator, bine pozitionate in zona de pericol si monitorizate in permanenta. In mod sigur, tehnologia va putea sa previzioneze dezastrele cu mai multa acuratete cand va reusi sa "imite" mecanismele biologice de avertizare de care dispun animalele.
Canine salvatoare!
Fie ca sunt special dresati, fie ca actioneaza doar din instinct, cainii sunt excelenti salvatori. De parca ar recunoaste cumva valoarea vietii, ei isi risca adesea propria viata pentru a salva o persoana aflata in pericol de moarte.
Desigur, cea mai celebra este rasa Saint Bernard. Din secolul 17, crescatorii acestor caini de munte masivi au fost calugarii augustini care au fondat un refugiu ridicat in Alpii Elvetiei, la altitudinea de 2.500 metri. Misiunea lor: sa actioneze ca salvatori canini pentru alpinistii rataciti in viscol sau ingropati de avalanse. De-a lungul secolelor, se estimeaza ca acesti caini au salvat mii de vieti. Nu cu mult timp in urma insa, acesti caini au fost obligati "sa se pensioneze". De cateva vreme, elicopterele si senzorii termici au preluat munca lor. Ultimele 18 exemplare care le apartineau calugarilor au fost vandute filantropilor elvetieni, cu conditia sa fie readusi la refugiul montan in fiecare vara.
Apoi mai sunt si cainii care actioneaza pur si simplu din instinct. In decembrie 1999, o tromba uriasa de apa a maturat versantul unui munte din Venezuela, distrugand totul in calea sa. Orion, un Rottweiler fara nici un fel de dresaj special, s-a scufundat in apele involburate pentru a prinde o fetita de opt ani, pe care a adus-o la adapost, sustinand-o cu blandete de haine. Pe urma a salvat o alta fetita, de 14 ani, apoi mai multi copii si, in final, chiar si adulti. Martorii au numarat in total 37 de persoane salvate de el! Fara indoiala ca a meritat Medalia de Valoare care i-a fost oferita de Primaria orasului Caracas (desi probabil ca o friptura ar fi fost mai pe placul lui). Cand este vorba de depistarea victimelor prinse de alunecari de teren sau avalanse, cainii sunt imbatabili. Desi tehnologia umana a creat diversi senzori electronici, chimici si termici, acestia nici nu se compara cu mirosul, intuitia, devotamentul si viteza unui caine. Pentru a da un singur exemplu, un instrument electronic sofisticat poate supraveghea 100 metri patrati in 40 de minute. Un caine bine dresat face acelasi lucru in 5 minute.
Ce rase sunt cele mai potrivite pentru o asemenea misiune? Toate tipurile: labradori, dalmatieni, ciobanesti germani si chiar "corciturile" obisnuite ori mai degraba "potaile". De obicei sunt preferati masculii, care trebuie dresati de la o varsta foarte frageda (dresajul complet poate dura pana la doi sau trei ani).
