Stema Judetului Suceava este formata dintr-un scut de culoare albastra pe care sunt prezentate urmatoarele elemente : trei piscuri de munte, pe cel mai inalt dintre ele aflandu-se o cruce, simbol al crestinismului(toate aceste elemente sunt din aur) ; crucea este strajuita de doi lei din argint care tin in labele superioare o coroana voievodala de aur.
Simbolistica acestor elemente este evocarea cadrului natural, istoric si religios in care a fost ctitorita cetatea de scaun a voievozilor Moldovei. Zona Sucevei apare in scrierile marilor oameni politici, savanti, istorici ai neamului. Balcescu o numea "templul de glorie al moldovenilor". Kogalniceanu - "cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite si mai bogate manastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui stefan cel Mare".
Pentru Nicolae Iorga aceasta zona, concentra, ca nici o alta parte a tarii, "toata bogatia stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri". si tot marele isoric spunea : "Pentru putine popoare se gaseste un tinut relativ mic ca acesta in care sa se cuprinda atata frumusete, atata bogatie de astazi si amintiri din trecut asa de imbelsugate, de indepartate si sfinte“.
Dimitrie Onciul, scria: "Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca, in ceea ce priveste arta veche romaneasca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa. Daca Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca romana, este tara clasica a trecutului roman in Dacia, Bucovina este tara clasica a trecutului romanesc".
1.1. Scurt istoric
Teritoriul orasului Suceava si imprejurimile sale au fost locuite, asa cum atesta cercetarile arheologice, din timpuri stravechi, incepand chiar din paleolitic. in sec. II-III exista aici o asezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevand si puternice influente romane.
In epoca migratiei si in secolele urmatoare populatia autohtona a continuat sa vietuiasca pe aceste meleaguri, iar in sec. XIV, in 1388, Suceava este mentionata drept capitala a Moldovei.
Incepand cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Țarii Moldovei, aceasta functie indeplinind-o si in vremea lui Aron Voda (1592 - 1595), Stefan Razvan (1595) si a Movilestilor. Odata cu Alexandru Lapusneanu, resedinta domneasca s-a mutat la Iasi.
Langa oras s-au aflat doua cetati, una mai veche la Scheia, alta putin mai noua, ce se vede si astazi. intre cele doua s-a dezvoltat, inca din prima parte a sec. XIV, orasul. Cetatea Scheia, una dintre cele mai vechi cetati din Moldova, dar cu o existenta scurta, a fost daramata in timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important in viata politica a Moldovei.in evul mediu, orasul era populat cu romani, dar si cu germani, maghiari si armeni, ultimii avand dreptul de a-si alege un soltuz propriu (ce purta numele de "voit").Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus tara timp de 32 de ani, marind cetatea si intarindu-i zidurile. in 1401, aici s-a stabilit si Mitropolia Moldovei.
In 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orasul Suceava era mentionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum si a unor marfuri de export ale Moldovei.
Epoca de apogeu avea sa fie insa in timpul lui Stefan cel Mare (1457 - 1504). in vara anului 1476, ambitiosul Mohamed II si-a incercat norocul sub zidurile cetatii, dar darza rezistenta a moldovenilor i-a frant vointa victoriei si l-a silit sa se retraga in mod rusinos. Stefan facuse din Suceava un fel de creier al sistemului sau de aparare. in 1497, 21 de zile si nopti in sir, tunurile lesilor au batut in ziduri, dar acestea au ramas neclintite. Niciodata cetatea n-a fost cucerita prin forta armelor.
La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intra fara lupta in cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul parcalab al Sucevei, jura credinta marelui voievod care se intitula „domn al Țarii Romanesti si Ardealului si a toata Țara Moldovei“. Suceava primeste ostile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra orasului s-au asezat insa vremuri grele, intrand tot mai mult in anonimat.
In 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o in timpul conflictului militar dintre Turcia si Rusia (1768 - 1774), Austria a primit o parte din teritoriul Moldovei, in care se afla si Suceava (granita cu Romania trecea chiar pe la sud-est de oras). Timp de un secol si jumatate acest teritoriu a facut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Suceava a fost al doilea oras, dupa Cernauti, al Bucovinei.
Dupa izbucnirea primului razboi mondial, foarte multi bucovineni au fugit in Moldova si s-au inrolat in armata romana.
