Exista multiple explicatii pentru perceptia pe care, de la o varsta incolo, o avem asupra trecerii timpului. Unul dintre cele mai relevante este ceea ce numesc psihologii "ipoteza acomodarii". Mai concret, intrucat creierul nostru prefera sa economiseasca energie (spre deosebire de alte animale, creierul uman consuma multe calorii pentru a functiona), in momentul in care ne obisnuim cu ceva, de la drumul inspre facultate/serviciu, spalatul vaselor la dusul inainte de culcare etc. -, incepem sa functionam pe pilot automat.
Adica sa nu mai "inregistram" fiecare actiune pe care o repetam zilnic, fapt care face ca timpul sa para ca trece mult mai repede - cand fiecare zi arata fix ca precedenta, este firesc sa ne intrebam unde a zburat saptamana?
Asta spre deosebire de perioada copilariei, cand fiecare experienta avea mari sanse sa fie una noua, deci memorabila pentru creierul nostru, asa ca timpul parea sa se scurga cu viteza melcului. De altfel, cu cat ii oferi momentului prezent mai multa atentie constienta, cu atat timpul pare sa se scurga mai incet!
Mai exista insa si alte explicatii: pe masura ce inaintam in varsta, nivelul de dopamina din creier scade, afectandu-ne perceptia timpului.
Ce putem face totusi pentru a remedia - macar partial - acest neajuns? Iata cateva idei:
1. Fa un efort constient de a te concentra asupra prezentului. Nu iti va veni de la sine, dar, cu putin antrenament, te poti implica (cu adevarat) in fiecare activitate intreprinsa. Cand faci curatenie, de pilda, concentreaza-te asupra a ceea ce ai de facut atunci, nu si asupra task-urilor ulterioare, problemelor de la serviciu/facultate etc.
2. Scapa de rutina. Schimba drumul inspre si dinspre facultate/job, trezeste-te mai devreme si ia micul dejun (daca de obicei nu o faci), citeste o carte in loc sa te uiti la TV inainte de culcare etc.
3. In corelatie cu primul punct, renunta la multitasking. Fa lucrurile pe rand pentru a le transforma in amintiri memorabile.
Foto: ericaduran.co
