Obisnuiesti sa iti faci griji? Te simti lipsit de energie? Afla ca de vina pentru starea ta psihica ar putea fi microbii intestinali. Cercetatorii care studiaza comportamentul si activitatea genelor la cobai au descoperit ca acestia par sa contribuie la dezvoltarea creierului. Daca aceste descoperiri se dovedesc valabile si la oameni, ar putea duce la dezvoltarea unor noi metode de tratare a depresiei, anxietatii si a altor boli mentale.

Imunologul Sven Pettersson de la Institutul Karolinska din Stockholm a banuit o legatura intre microbi si activitatea creierului in urma cu 5 ani cand, impreuna cu Shungui Wang de la Institutul Genome din Singapore, a descoperit ca microbii din intestine reglau activitatea unei gene care avea o legatura importanta in productia de serotonina. Apoi, a inceput, alaturi de neurobiologul Rochellys Diaz Heijtz de la Institutul Karolinska, sa evalueze diferentele de comportament dintre cobaii fara microbi si cei cu bacterii intestinale. Oamenii de stiinta au cercetat si portiuni mari din creierul acestora si au masurat activitatea genelor in fiecare zona, la ambele grupuri de cobai.

Echipa de cercetatori a descoperit niveluri diferite de activitate si anxietate la cele doua grupuri de cobai. Cei fara microbi isi petreceau mai mult timp hoinarind intr-un spatiu deschis decat cobaii cu bacterii intestinale. De asemenea, primii erau si mai indrazneti. In momentul in care au fost plasati intr-o cutie cu compartimente luminate si intunecate, cei mai multi cobai au cautat sa se ascunda in zonele intunecoase – nu si cei fara microbi. Acest comportament indica faptul ca acesti cobai sunt mai putin anxiosi decat cei normali.



Oamenii de stiinta au analizat, apoi, compozitia chimica si activitatea genelor din creierul acestor cobai. Astfel, au descoperit ca aceia fara microbi intestinali descompuneau substantele chimice corelate cu anxietatea, cum ar fi noradrenalina si dopamina, mai repede decat ceilalti cobai. Per total, activitatea a numeroase gene din creier era diferita la cele doua grupuri de cobai.

Prezenta microbilor s-a tradus, de asemenea, printr-o cantitate mai redusa a doua proteine importante in procesul de maturizare a celulelor nervoase, sugerand ca microbiomul determina diferente de comportament. In timpul sarcinii, microbii din intestine ar putea elibera substante chimice care sa influenteze dezvoltarea creierului fetusului, sugereaza cercetatorii.

Momentan, nu se stie cum ar putea fi transpuse aceste rezultate in tratarea bolilor mentale. Insa acestea indica, fara urma de indoiala, o legatura intre microbiom, dezvoltarea creierului si comportament, a afirmat John Bienenstock, imunolog la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada.

Dana Saporan - editor Studentie.ro