Samponatul poate fi complicat, de-a dreptul. Mai intai, sunt instructiunile clare: umezeste, intinde samponul, clateste.
Samponul este, dupa cum stim toti, o inventie moderna, dezvoltata mai alert la sfarsitul secolului al XIX-lea. Putini dintre noi au nevoie sa se spele pe cap zilnic, spun dermatologii. Aceasta necesitate difera de la persoana la persoana, in functie de tipul de par si produsele cosmetice folosite zilnic.
Prima oara a aparut samponul englezesc. El a fost adus din India acum aproximativ 300 de ani, mai intai purtand titlul de `substanta pentru masaj capilar`, disponibila in mai multe sortimente.
Actul de masaj al scapului dateaza, insa, de acum mai mult timp. Samponatul in sensul modern, in combinatie cu apa, dateaza doar de acum 100 de ani.
Inainte de aceasta, oamenii aplicau pe par o substanta uscata, precum cenusa, pentru a absorbi excesul de grasime. Apa de ploaie combinata cu cenusa actioneaza precum un balsam modern, din prezent.
De fapt, parul se murdareste, nu scapul. Noi secretam o grasime numita sebum pentru a proteja structura proteica a parului, pentru a nu se rupe. In acelasi timp, acest ulei, din nefericire, tinde sa colecteze mizerie, murdarind astfel scapul.
Din fericire, in prezent exista o varietate atat de larga de sampoane naturale, sau mai putin naturale, asa incat nu e necesar sa recurgem la masuri drastice care implica cenusa. Dermatologii mai sfatuiesc, de asemenea, ca parul sa fie spalat de cateva ori pe saptamana. Unii sunt mai nefericiti: Parul drept trebuie spalat mai des decat cel carliontat.
Ana Turta - editor Studentie.ro
MITURI LEGATE DE SAMPON
