Antropologul Erik Trinkhaus de la Universitatea Washington, St. Louis, a analizat fosile pentru a determina speranta de viata a oamenilor de Neanderthal si a celor moderni care au trait concomitent timp de 150.000 de ani, in diferite regiuni ale Terrei. Acesta a descoperit aproximativ acelasi numar de indivizi cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani si adulti de peste 40 de ani, atat la oamenii de Neanderthal, cat si la cei moderni, fapt care sugereaza ca speranta de viata a celor doua grupuri era similara.
Astfel, sugereaza Erik Trinkhaus, ipoteza conform careia oamenii moderni au devenit, cu timpul, mai numerosi decat cei de Neanderthal, fapt care a dus la disparitia celor din urma, nu are o baza stiintifica.
Cu toate acestea, Trinkhaus a atras atentia asupra faptului ca ipoteza sa ar putea fi influentata de anumiti factori. Spre exemplu, atat oamenii de Neanderthal, cat si cei moderni, duceau o viata nomada in Pleistocen, aflandu-se mereu in cautare de hrana. Acest lucru se traduce prin faptul ca membrii mai in varsta, care nu puteau tine pasul, ar fi putut fi lasati in urma sa moara, iar oasele lor sa fie imprastiate de animalele care se hranesc cu cadavre, astfel incat ramasitele lor sa nu poata fi identificate de arheologi pentru a putea fi studiate.
Per total, insa, Trikhaus este de parere ca longevitatea oamenilor moderni nu este unul dintre factorii care au determinat disparitia oamenilor de Neanderthal. In cazul in care oamenii moderni erau mai numerosi, acest lucru s-ar putea datora mai degraba unei fertilitati crescute si a unei mortalitati infantile mai scazute decat la oamenii de Neanderthal.
Dana Saporan - editor Studentie.ro
