Responsabilii pentru viata grea pe care o duceau piratii erau atat marile pe care navigau cat si capitanul navei. Liderii ambarcatiunilor erau recunoscuti pentru modul brutal prin care isi tratau echipajul. Cei care veneau acasa erau slabiti si bolnavi, iar ceilalti care preferau sa nu se mai intoarca ori nu paraseau echipajul ori cadeau prada marii.
Daca careva parasea echipajul, respectivii erau inlocuiti cu tineri rapiti de prin porturi sau de pe corabii inamice. Daca aveau noroc acesti tineri puteau reveni acasa dupa cativa ani, dar majoritatea nu rezistau stresului si conditiior in care lucrau.
Revoltele izbucneau deobicei in timpul atacului altor nave, cand cei din echipaj treceau de partea celor invingatori, preferand sa lupte impotriva tovarasilor in loc sa isi piarda viata. Unii pirati foloseau mandate de navigatie false cu ajutorul carora reuseau sa opreasca corabiile si sa le ia toate proviziile. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.
In Oceanele Atlantic si Indian isi faceau aparitia asa zise-le „vase fantoma”, care atacau fulgerator orice inamic. Aceste nave ciudate isi faceau aparitia de nicaieri, de cele mai multe ori luand prizonieri (pe care ii faceau sclavi) si distrugand nava celuilat echipaj.
Costi Iordache - editor Studentie.ro
PIRATII SUPRAVIETUIAU IN CONDITII INUMANE
