Aceasta descoperire are importanta mare pentru cei care trebuie sa identifice corect starile de remuscare (de exemplu, judecatorii sau comisiile care se ocupa de eliberearea conditionata). Experimentul s-a bazat pe examinarea limbajului, miscarile corpului si expresia fetei din niste filmari realizate cu ajutorul a 31 de studenti. Acestia au fost inregistrati relatand diverse actiuni pe care le-au facut in trecut si care nu erau tocmai morale, sau erau chiar impotriva legii. Din aceste inregistrari, s-a observat ca persoanele care nu regretau sincer faptele aratau mai multe dintre cele 7 sentimente universale decat cei cu adevarat sinceri.
Cercetatorii au grupat emotiile exprimate prin expresiile fetei in trei categorii: pozitive (bucurie), neutre (neutralitate, surpindere) si negative (tristete, frica, manie). S-a constatat ca cei care erau sinceri in ceea ce priveste regretele nu treceau direct de la o emotie pozitiva la una negativa sau invers, ci treceau si prin emotii neutre. Cealalta categorie de respondenti treceau direct de la emotiile pozitive la cele negative. In plus, acestia din urma aveau mai multe ezitari in vorbire.
Acesta este primul studiu realizat petru a testa veridicitatiea regretelor aratate. El se poate dovedi foarte folositor celor care au de dat verdicte bazate pe declaratii, deoarece le poate oferi indicii in legatura cu sinceritatea regretelor manifestate.