ADMITERE 2009 - FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR - PREDAREA IN LIMBI STRAINE, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

label Admitere autorenew 2025-09-29, 16:55
ADMITERE 2009 FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR (cu predare in limbi straine)
NUMAR DE LOCURI ADMITERE 2009 FACULTATEA DE ADMINISTRARE AFACERILOR:
- Total locuri buget :219
- Olimpici: 6
- Din etnia Rromilor: 2
- Din Republica Moldova, absolventi de licee din Romania:1
- Locuri propuse zi taxa: 255
Engleza - Numar de locuri Admitere 2009 Facultatea de Administrarea Afacerilor
- Numar locuri buget: 85
- Numar locuri taxa: 135
- Olimpici: 2
- Din etnia Rromilor: 1
- DIn Republica Moldova, absolventi de licee din Romania: 1
Franceza - Numar de locuri Admitere 2009 Facultatea de Administrarea Afacerilor
- Numar locuri buget: 67
- Numar locuri taxa: 60
- Olimpici: 2
- Din etnia Rromilor: 1
- DIn Republica Moldova, absolventi de licee din Romania: 0
Germana - Numar de locuri Admitere 2009 Facultatea de Administrarea Afacerilor
- Numar locuri buget: 67
- Numar locuri taxa: 60
- Olimpici: 2
- Din etnia Rromilor 0
- DIn Republica Moldova, absolventi de licee din Romania: 0
PROCEDURA ADMITERE 2009 FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR, INVATAMANT LA ZI:
ETAPA iulie 2009
- inscrierile se fac intre orele 9:00-14:00 in perioada 13-17 iulie
- Afisarea listei candidatilor pe sali de concurs 18-19 iulie
- Sustinerea probelor de concurs 20-22 iulie
- 22 iulie – seria I: Relatii Economice Internationale si Administrarea Afacerilor (cu predare in limbi straine)
- Prima afisare a rezultatelor: lista rezultatelor candidatilor, in ordine alfabetica: 21-23 iulie
- A doua afisare a rezultatelor: listele finale, in functie de punctajul obtinut si optiunile de prioritate privind facultatile (patru liste: buget, taxa, in asteptare si respinsi: 24-25 iulie
- Depunerea diplomelor de bacalaureat in original, la facultatea la care s-a facutinscrierea, plata a 1 a din taxa anuala de scolarizare la casieriile ASE si depunerea cererilor de renuntare; restituirea dosarelor, la cerere 26-27 iulie si 4-6 august
ETAPA august 2009
- A treia afisare a rezultatelor: listele candidatilor admisi la buget si la taxa 8 august
- inmatricularea in anul I Prima saptamana a anului universitar 2009-2010
Observatii:
1) Candidatii olimpici internationali sau nationali, care beneficiaza de prevederile art. 28, literele a si b, trebuie sa se prezinte la inscriere in perioada 13-16 iulie 2009.
2) Vor depune diploma de bacalaureat in original candidatii admisi la buget si cei care vor si indeplinesc conditiile sacandideze pentru locurile finantate de la buget, in etapa august 2009.
3) Vor plati 1 din taxa anuala de scolarizare candidatii admisi la taxa si cei care vor si indeplinesc conditiile sa candideze pentru locurile cu taxa, in etapa august 2009.
4) Datele pot fi modificate in functie de durata prelucrarilor informatice si a editarilor listelor. in functie de numarul candidatilor inscrisi, Comisia Centrala de admitere a ASE isi rezerva dreptul de a modifica graficul Desfasurarii admiterii 2009, anuntand public acest lucru, in timp util.
PROCEDURA DE ADMITERE 2009 FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR, INVATAMANT LA DISTANTA:
ETAPA iulie – august 2009
-Inscrieri intre orele 9:00-14:00 in perioadele: 13-17 iulie, 20-24 iulie, 27-31 iulie, 3-4 august
-Afisarea listelor alfabetice ale candidatilor inscrisi: 4 august
-Plata a ½ din taxa anuala de scolarizare si restituirea dosarelor, la cerere: 5-8 august
-Afisarea listelor cu candidatii admisi in etapa I 8 august
ETAPA septembrie 2009
-Inscrieri, etapa a II-a si plata a ½ din taxa anuala de scolarizare: 14-18 septembrie
-Afisarea rezultatelor finale: lista candidatilor admisi, pe facultati: 18 septembrie
-Clarificarea situatiei candidatilor neadmisi sau care contesta rezultatele concursului de admitere; restituirea dosarelor, la cerere:19 septembrie
Observatii:In functie de numarul candidatilor inscrisi, Comisia Centrala de admitere a ASE isi rezerva dreptul de a modifica graficul desfasurarii admiterii 2009, anuntand public acest lucru, in timp util. Centrele teritoriale pot sa-si adapteze graficul la conditiile locale, anuntand public, in timp util, modificarile aduse.
PROGRAMA EXAMEN ADMITERE 2009 FACULTATEA DE ADMINISTRAREA AFACERILOR:
- Limba straina (engleza/franceza/germana)
-Algebra si Elemente de analiza matematica
- Economie sau Geografia Romaniei.
ALGEBRA SI ELEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA
Algebra
Forme de scriere a numerelor rationale. Puteri cu exponent intreg sau rational. Radicali de rdin 2, 3 sau n>3. Partea intreaga si partea fractionara ale unui numar real. Ecuatii de gradul intAi,doi. Ecuatii irationale (cu radicali de ordin 2, 3); ecuatii reductibile la cele de mai sus. Produs artezian. Notiunea de functie, egalitate, grafic. Functia de gradul intAi, functia de gradul al doilea.Inecuatii de forma ) 0 ( ; 0 b ax ? ? + . Inecuatii de forma ) 0 ( ; 0 c bx ax2 ? ? + + . Operatii cu functii. Inversa unei functii. Sisteme de ecuatii cu doua necunoscute de gradul 1 sau 2. Progresii aritmetice. Progresii geometrice. Functia exponentiala. Functia logaritmica. Ecuatii si inecuatii exponentialesau logaritmice. Sisteme de ecuatii si sisteme de inecuatii exponentiale si logaritmice. Monotonie, onvexitate, concavitate, injectivitate, surjectivitate, bijectivitate. Numere complexe sub formaalgebrica, conjugatul unui numar complex, operatii cu numere complexe. Numere complexe sub forma trigonometrica, produsul, puterea, radacinile de ordinul „n" ale unitatii.Forma algebrica a unui polinom cu coeficienti complecsi. Gradul unui polinom, operatii cu polinoame. Valoarea numerica a unui polinom, radacini, functia polinomiala asociata. Teoremaimpartirii a doua polinoame. Descompunerea in factori, teorema lui Bezout. Relatii intre radacini sicoeficienti. Radacinile polinoamelor cu coeficienti reali, rationali, intregi.Permutari, aranjamente, combinari, binomul lui Newton. Matrice. Operatii cu matrice: adunarea, inmultirea cu scalari, inmultirea a doua matrice, proprietati. Determinantul unei matrice patratice de ordin cel mult 4. Inversa unei matrice. Ecuatii matriceale. Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute, forma matriceala. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor liniare (matriceala, Cramer). Relatii de echivalenta. Lege de compozitie interna. Tabla operatiei. Proprietati. Grup, definitie, exemple. Grupuri numerice, grupuri de matrice, grupul Zn. Morfisme si izomorfisme de grupuri. Subgrup. Inele. Definitie. Exemple: (Z, Zn, inele de functii, polinoame, matrice patratice). Corpuri. Definitie. Exemple (Q, R, C, Zp, p prim). Morfisme si izomorfisme de corpuri. Descompunerea in factori ireductibili in inelul polinoamelor cu coeficienti in Q, R, C, Zp.
Analiza matematica
Siruri de numere. Monotonie, marginire. Limita unui sir. Siruri convergente. Operatii cu siruri care au limita, cazuri exceptate. Limita sirurilor monotone. Convergenta sirurilor monotone si marginite. Numarul „e". Trecerea la limita in inegalitati si in relatii de recurenta. Limita unei functii intr-un punct. Operatii cu limite de functii. Calculul limitelor de functii. Cazuri exceptate la operatiile cu limite de functii; metode de eliminare a nedeterminarii. Criterii de existenta a limitei unei functii. Continuitatea unei functii intr-un punct. Puncte de discontinuitate de speta I si a II-a. Continuitatea pe un interval. Operatii cu functii continue. Proprietati ale functiilor continue (legate de rezolvarea de ecuatii si inecuatii). Derivabilitatea unei functii intr-un punct. Derivabilitatea pe un interval. Functia derivata, diferentiala unei functii. Reguli de derivare. Derivarea functiilor compuse. Derivarea inversei unei functii. Derivata de ordinul „n" a unei functii, n>1. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle, sirul lui Rolle. Teorema lui Lagrange. Consecinte. Regulile lui l’Hospital. Rolul derivatei intAi, rolul derivatei a doua in reprezentarea grafica a unei functii. Definirea asimptotelor. Introducerea notiunii de integrala. Primitive. Integrala nedefinita a unei functii continue. Primitive uzuale. Integrarea prin parti. Schimbarea de variabila. Integrarea functiilor rationale de forma: ? dx x ( Q) x ( P unde grad 4 Q ? si a functiilor trigonometrice, prin schimbare de variabila. Calculul integralei Riemann pentru functii continue cu ajutorul formulei Leibniz – Newton. Liniaritatea integralei, aditivitatea in raport cu intervalul. Integrala Riemann a functiilor marginite cu un numar finit de puncte de discontinuitate de speta intAi. Calculul integralei Riemann prin parti si prin schimbarea de variabila. Calculul ariei cuprinse intre doua curbe,
volumul corpurilor de rotatie.
ECONOMIE
1. Activitatea economica. Nevoile umane – trasaturi (latura obiectiva, latura subiectiva, caracter nelimitat, caracter dinamic), clasificare (nevoi vitale si nevoi elevate, nevoi individuale si Nevoi sociale). Bunurile – bunuri economice si bunuri libere, bunuri materiale si servicii.Resursele – clasificare (neregenerabile si regenerabile, recuperabile si nerecuperabile),raritatea resurselor. Rationalitatea economica – alegere in economie, cost de oportunitate.Agentii economici – sectoarele institutionale ale economiei (intreprinderi, administratii,menaje, institutii financiare, exteriorul). Stiinta economica.
2. Proprietatea si initiativa economica. Proprietatea si formele sale. Libera initiativa.
3. Comportamentul consumatorului. Utilitatea economica – utilitate totala si utilitate arginala, legea utilitatii marginale descrescAnde. Alegerea consumatorului – consumatorrational, utilitate totala maxima, venit disponibil, raportul utilitate marginala-pret, program de consum. Cererea – factori ai cererii, elasticitatea cererii in raport cu pretul, bunuri substituibile si bunuri complementare, bunuri normale si bunuri inferioare.
4. Comportamentul producatorului. Factorii de productie – munca, natura, capitalul (capital tehnic, capital fix, uzura fizica, uzura morala, capital circulant). Combinarea factorilor de productie – abilitatea intreprinzatorului, substituirea factorilor de productie, rata marginala de substitutie a factorilor de productie. Oferta – factori ai ofertei, legea ofertei, elasticitatea ofertei in raport cu pretul.
5. Utilizarea factorilor de productie. Productivitatea factorilor de productie – productivitate globala si productivitate partiala, productivitate totala si productivitate marginala. Costul productiei – elemente componente, cost fix si cost variabil, cost total, cost mediu si cost marginal. Profitul – profit brut si profit net, profit total si profit mediu, rata profitului la incasari, cost si capital. Comportamentul producatorului – producator rational, profit total maxim, conditia de egalitate pret-cost marginal, prag de rentabilitate.
6. Piata. Mecanismul concurential. Semnificatiile pietei. Echilibrul pietei – pret de echilibru, cantitate de echilibru, exces de cerere, exces de oferta. Pretul. Mecanismul concurential. Piata cu concurenta perfecta. Piete cu concurenta imperfecta – piata de monopol, piata de oligopol,piata cu concurenta monopolistica.
7. Piata monetara. Banii (moneda) si functiile lor. Masa monetara. Viteza de rotatie a banilor. Cererea si oferta de moneda. Reglarea masei monetare. Dobanda – relatia debitor-creditor, rata dobanzii, dobAnda simpla si dobanda compusa, dobanda nominala si dobAnda reala.
8. Piata capitalurilor. Ce sunt actiunile si obligatiunile? Dividend si randament al obligatiunilor. Formele pietei capitalurilor. Rolul bursei de valori. Tranzactii la vedere si la termen.
9. Piata muncii. Cererea si oferta de munca. Fenomene noi pe piata muncii. Salariul – salariu nominal si salariu real, salariu social si salariu colectiv. Contractul de munca.
10. Crestere si dezvoltare economica. Fluctuatii economice. Utilizarea venitului – consum, rata a consumului, economii, rata a economisirii, investitii, inclinatie marginala spre consum si inclinatie marginala spre economisire, multiplicator al investitiilor, accelerator. Crestere si dezvoltare economica – trasaturi, factori ai cresterii economice, crestere extensiva si crestere intensiva, dezvoltare economica si progres economic, dezvoltare economica durabila. Fluctuatiile macroeconomice – cauze, faze ale ciclului de afaceri, politici economice anticiclice (politica monetara, politica fiscala si politica bugetara).
11. Echilibru si dezechilibru in economie. Echilibre si dezechilibre in economie. Cererea agregata si oferta agregata. Principalele dezechilibre macroeconomice interne. Inflatia – masurare, forme si politici antiinflationiste. Somajul – masurare, forme, cauze, politici decombatere.
12. Statul in economia de piata. Ipostaze ale prezentei statului in economie. Strategii, politici si
instrumente economice. Bugetul de stat. Programare economica.
13. Piata mondiala. Formele pietei mondiale. Comertul international. Balanta de plati externe.
Piata valutara – cererea de valuta, oferta de valuta, curs de schimb, opratiuni la vedere si la termen, convertibilitatea monedei.
14. Integrarea economica si globalizarea. Integrarea economica. Uniunea Europeana. Globalizarea economiei.
GEOGRAFIA ROMANIEI, A UNIUNII EUROPENE SI A EUROPEI
1. EUROPA SI ROMANIA
Spatiul european si spatiul romanesc
Elemente geografice de baza
- Relieful major
- Clima
-Hidrografia
- Resursele naturale
Elemente de geografie umana ale Europei si ale Romaniei
- Harta politica a Europei
- Romania, stat al Europei
- Populatia si caracteristicile ei geodemografice
- Sistemul de orase al Europei
- Agricultura
- Industria. Studiu de caz: Industria energiei electrice
- Turismul in Europa
- Sisteme de transport in Europa
- Carpatii – regiune geografica complexa cu o mare varietate de peisaje
- Tarile vecine cu Romania – caracterizare geografica
2. UNIUNEA EUROPEANA
Formarea Uniunii Europene si evolutia integrarii europene
Caracteristici geografice, politice si economice actuale ale UE
Statele Uniunii Europene
- Germania
- Franta
- Marea Britanie
- Italia
- Spania
- Grecia
- Tarile central-europene
- Tarile Benelux
3. ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA
Evolutii paralele si procesul integrarii
Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana
- Asezarea geografica
- Pozitia geopolitica
- Oportunitati umane si economice
Romania si tarile Uniunii Europene
– interdependente geografice, economice si culturale Studiu de caz: migratia populatiei si a fortei de munca
4. EUROPA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA
Uniunea Europeana si ansamblurile: privire comparativa Mondializarea, internationalizarea si globalizarea din perspectiva europeana
5. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI ADMINISTRATIE
Cai de comunicatie, mijloace de transport, schimburi economice
- Reteaua rutiera
- Reteaua feroviara
- Caile maritime
Turism, comert, activitati complementare
- Turismul
6. ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA SI CULTURALA A EUROPEI SI A ROMANIEI
Diversitatea umana a Europei
- Diversitatea lingvistica
- Diversitatea religioasa
- Diversitatea etnica
ENGLEZA
Programa de admitere nu depaseste - din punctul de vedere al continutului, al gradului dedificultate si al tehnicilor de evaluare - nivelul programelor de bacalaureat. Testul de limba engleza evalueaza performantele candidatilor la nivelul cunostintelor lexicale si morfo-sintactice si al tipurilor de text/discurs nespecializat.
Continuturi evaluate
Continuturile evaluate corespund aspectelor tematice si structurilor lexico-gramaticale studiate in liceu. Candidatul trebuie sa demonstreze cunoasterea urmatoarelor elemente:
1. intelegerea unui text (extragerea unei anumite informatii/idei sau intelegerea sensului global al unui text, selectAnd varianta de interpretare dintr-un numar de posibilitati date).
2. Elementele de vocabular specifice temelor din manualele de liceu. Familii de cuvinte, sinonime, antonime, omonime, omofone, cAmpuri semantice.
3. Acte de vorbire: a prezenta pe cineva/a se prezenta/a raspunde la o prezentare; a da informatii despre sine, a propune/a invita; a accepta/a refuza o invitatie, o oferta, un cadou; a-si exprima acordul/dezacordul, a da si a cere informatii/indicatii, a multumi/a raspunde la multumiri; a felicita, a (se) scuza; a-si exprima opiniile, sentimentele, preferintele/dorintele, regretele etc., a descrie un loc, a situa in timp/spatiu; a cere cuiva sa faca ceva/a interzice, asfatui, a povesti un eveniment, a comenta o idee/un subiect, a descrie, a preciza calitatea/cantitatea, a compara, a argumenta/a convinge, a exprima o ipoteza, o opinie etc.
4. Structuri morfo-sintactice:
- determinanti: articolul hotarAt si nehotarAt; omisiunea articolului; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv;
- substantivul: genul, pluralul regulat si neregulat, genitivul, substantive colective,
substantive numarabile si nenumarabile;
- adjectivul: comparatia regulata si neregulata; constructia de tipul the more, the merrier;
- numeralul;
- pronumele personal; pronumele reflexiv; pronumele de intarire; pronumele reciproc (each other, one another); pronumele nehotarAt (anybody, etc.); pronumele relativ; functiile lui it;
- verbul: verbe regulate si neregulate, timpuri (prezentul simplu si continuu, trecutul simplu si continuu, prezentul perfect simplu si continuu, trecutul perfect simplu si continuu, going to, viitorul simplu si continuu, viitorul perfect simplu si continuu); verbe modale (can, may, must, should, ought to, need, will, would) si echivalenti modali; conditionalul; gerunziul; infinitivul; subjonctivul; participiul prezent si trecut; diatezaactiva si pasiva;
- adverbul: comparatia; pozitia in propozitie;
- prepozitia (inclusiv verbe, substantive si adjective urmate de prepozitii);
- conjunctia;
- It is vs. There is;
- acordul subiect – predicat;
- topica frazei;
- tipuri de propozitii: subiectiva, relativ-atributiva, completiva, circumstantiala de timp/cauza/scop, conditionala, concesiva, consecutiva, comparativa (as if/as though); - vorbirea directa si indirecta;
- corespondenta timpurilor in vorbirea indirecta, propozitii conditionale si temporale;
- constructii verbale: acuzativ + infinitiv; nominativ + infinitiv; have/get + complement direct + participiu trecut; used to + verb; be / get / become used to + Verb-ing / substantiv; it’s (about/high) time …; in case vs. if; I wish …/ If only … .
FRANCEZA
Programa de admitere nu depaseste – din punctul de vedere al continutului, al gradului dedificultate si al tehnicilor de evaluare – nivelul programelor de bacalaureat. Subiectele vor avea gradul de dificultate al limbii a doua studiata in liceu. Testul de limba franceza evalueaza performantele candidatilor la nivelul cunostintelor lexicale si morfo-sintactice si al tipurilor de text/discurs nespecializat.
Continuturi evaluate
Continuturile evaluate corespund aspectelor tematice si structurilor lexico-gramaticale studiate in liceu. Candidatul trebuie sa demonstreze cunoasterea urmatoarelor elemente:
1. Sa ateste capacitatea de a intelege sensul global al unui text prin:
- recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate;
- identificarea informatiilor semnificative din text, prin exercitii diverse (exercitii cu alegere duala/multipla/raspuns la intrebari/text lacunar etc.);
- selectarea informatiei relevante (desprinderea ideilor principale)/a informatiei specifice din documentele curente simple, dintr-un text dat.
2. Elementele de vocabular specifice temelor din manualele de liceu. Familii de cuvinte, sinonime, antonime, omonime, omofone, cAmpuri semantice.
3. Acte de vorbire: a prezenta pe cineva/a se prezenta/a raspunde la o prezentare; a dainformatii despre sine, a propune/a invita; a accepta/a refuza o invitatie, o oferta, un cadou; a-si exprima acordul/dezacordul, a da si a cere informatii/indicatii, a multumi/a raspunde la multumiri; a felicita/a (se) scuza; a-si exprima opiniile, sentimentele, preferintele/dorintele, regretele etc., a descrie un loc, a situa in timp/spatiu; a cere cuiva sa faca ceva/a interzice, a sfatui, a povesti un eveniment, a comenta o idee/un subiect, a descrie, a preciza calitatea/cantitatea, a compara, a argumenta/a convinge, a exprima o ipoteza, o opinie etc.
4. Structuri morfo-sintactice:
- Articolul: hotarat, nehotarat, contractat, partitiv;
- Substantivul: gen/formarea femininului, numarul/formarea pluralului, formarea genitivului si dativului, nominalizarea;
- Adjectivul: acordul adjectivului calificativ (formarea femininului si a pluralului), gradele de comparatie (cazuri particulare), adjective posesive, demonstrative, nehotarAte;
- Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat, en, y. Locul pronumelor personale complemente directe si indirecte, adverbiale in fraza afirmativa si imperativa;
- Adjectivul numeral (ordinal si cardinal);
- Verbul: modurile (indicativ, conditional, subjonctiv, imperativ, infinitiv, participiu prezent/trecut, gerunziu), acordul participiului trecut, diateza (activa, pasiva, relexiva);- Adverbul: tipuri, grade de comparatie, cazuri particulare; - Folosirea prepozitiilor.
5. Sintaxa propozitiei: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul (l’épithete, le complément du nom), complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale.
6. Sintaxa frazei si tipurile de subordonate: completiva directa, indirecta, relativa; circumstantialele de timp, de loc, de cauza, de consecinta, de scop, concesive, conditionale; si conditional si dubitativ, sistemul comparativ, concordanta timpurilor la indicativ sisubjonctiv; categoriile de verbe si tipurile de constructii care cer utilizarea subjonctivului.
7. Tipuri de fraze: declarative, imperative, exclamative, interogative (directe si indirecte)
negative, pasive, impersonale, emfaza.
GERMANA
Programa de admitere nu depaseste - din punctul de vedere al continutului, al gradului dedificultate si al tehnicilor de evaluare - nivelul programelor de bacalaureat. Subiectele vor avea gradul de dificultate al limbii a doua studiata in liceu. Testul de limba germana evalueaz a performantele candidatilor la nivelul cunostintelor lexicale si morfo-sintactice si al tipurilor de text/discurs nespecializat.
Continuturi evaluate
Continuturile evaluate corespund aspectelor tematice si structurilor lexico-gramaticale studiate in liceu. Candidatul trebuie sa demonstreze cunoasterea urmatoarelor elemente:1. intelegerea unui text (extragerea unei anumite informatii/idei sau intelegerea sensului global
al unui text, selectAnd varianta de interpretare dintr-un numar de posibilitati date).
2. Elementele de vocabular specifice temelor din manualele de liceu. Familii de cuvinte, sinonime, antonime, omonime, omofone, cAmpuri semantice.
3. Acte de vorbire: a prezenta pe cineva/a se prezenta/a raspunde la o prezentare; a da informatii despre sine, a propune/a invita; a accepta/a refuza o invitatie, o oferta, un cadou; a-si exprima acordul/dezacordul, a da si a cere informatii/indicatii), a multumi/a raspunde la multumiri; a felicita, a (se) scuza; a-si exprima opiniile, sentimentele, preferintele/dorintele, regretele etc., a descrie un loc, a situa in timp/spatiu; a cere cuiva sa faca ceva/a interzice, a sfatui, a povesti un eveniment, a comenta o idee/un subiect, a descrie, a preciza calitatea/cantitatea, a compara, a argumenta/a convinge, a exprima o ipoteza, o opinie etc.
4. Structuri morfo-sintactice:
a) Clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepozitii, conjunctii.
b) Categorii: numar, cazuri, timpuri verbale (prezent, timpuri trecute simple si complexe, viitor), moduri verbale si valorile lor (indicativ, imperativ, conjunctiv cu subtipuri si forme echivalente), diateza (activ si pasiv - pasivul cu sein si werden).
c) Structuri:
- propozitii si fraze; tipuri de propozitii principale (introduse prin conjunctiile coordonatoare) si subordonate (subiectiva, predicativa, completiva, relativatributiva, circumstantiale de loc/timp/cauza/scop/mod, conditionala, concesiva,consecutiva, proportionala); - constructii infinitivale (um…zu, statt… zu, ohne… zu, brauchen/haben/sein /+zu+infinitiv) si participiale (cu participiul prezent si perfect); - atributul dezvoltat (adjectival, participial).
d) Procese si relatii: acord, transformare (de la activ la pasiv; de la vorbirea directa la cea indirecta), traducere dintr-o limba in alta, topica.
e) Formarea cuvintelor: compunere, derivare, elemente substantivate.
Competente generale:
- Cunoasterea, Intelegerea si utilizarea conceptelor, teoriilor, principiilor si metodelor fundamentale de investigare si prospectare specifice economiei.
- Explicarea si interpretarea ideilor, proceselor, fenomenelor, starilor si tendintelor specifice activitatii la nivel micro- si macroeconomic In contexte specifice societatii bazate pe cunoastere.
- Culegerea, analiza si interpretarea de date si informatii cantitative si calitative referitoare la o problema definita.
- Analiza de stari si situatii si asumarea de responsabilitati pentru a rezolva probleme, a comunica si a demonstra rezultatele propriei activitati.
- Capacitatea de a lucra independent sau In echipa pentru rezolvarea de probleme In contexte profesionale definite.
- Utilizarea tehnologiei informatice moderne pentru tehnoredactarea de lucrari, procesarea de informatii si accesarea de baze de date specifice activitatii din diferitele structuri organizationale.
- Comunicarea verbala si scrisa In scop profesional In cel putin o limba de circulatie internationala.
- Titularul unei diplome de licenta In stiinte economice care poseda un certificat de absolvire a modulului de pregatire pedagogica are capacitatea de a preda elevilor din Ciclul gimnazial cunostinte specifice modului economic de gandire si actiune.
Competente de specialitate:
- Cunoasterea, intelegerea si utilizarea conceptelor si ideilor specifice managementului afacerilor in contextul globalizarii competitiei.
- Intelegerea si evaluarea mediilor economice multiculturale si capacitatea de a negocia si a asista luarea de decizii de afaceri in astfel de medii.
- Cunoasterea, intelegerea, fundamentarea, elaborarea, executarea si controlul executiei bugetelor de afaceri.
- Intelegerea, initierea si dezvoltarea independenta sau in colaborare cu alti specialisti de activitati antreprenoriale.
- Comunicarea profesionala de afaceri scrisa si verbala intr-o a doua limba de circulatie internationala.