Un cuvant modern si actual nu numai pentru timpul cand a fost rostit, ci si pentru vremurile noastre; un cuvant aplicat, ce pune punct tuturor tentativelor de a circumscrie geopolitica unui demers de tip academic; un cuvant ce smulge geopolitica de pe taramul strict al geografiei, plasand-o in miezul problemelor sociale si politice.
Doua sunt, credem, izvoarele acestei viziuni. in primul rand, o lectura mai adanca a operei intemeietorului geopoliticii. Statul, in viziunea lui Kjellen, este o “forma vie”, o unitate indisolubila dintre tara (studiata de geografie politica) neam si populatie (studiate de demografie), economie (studiata de ecopolitica) etc. Aceasta “teorie empirica a statului” pretinde o reunire a perspectivelor de studiu care, pana atunci, erau fragmentate, pentru a sesiza cu adevarat esenta, functionarea, performanta, dinamica, tendintele de evolutie ale statului.
Sociologul roman era preocupat, in acelasi timp, de dinamica situatiei internationale, de rapida schimbare a unor conjuncturi, de nevoia vitala a statelor de a cunoaste la timp aceste prefaceri din imediata vecinatate si din lume, pentru a afla raspunsuri potrivite.
