In cazul desfasurarii operatiilor de cooperare economica intre state, creditul devine un instrument care favorizeaza schimburile comerciale internationale si extinderea cooperarii economice si financiare intre state. Dar, practicarea exportului prin mijlocirea creditului antreneaza multiple riscuri pentru exportator, ca si pentru banca finantatoare.
Riscurile exportului vizeaza: neincasarea contravalorii marfurilor livrate pe credit sau incasarea cu intarziere, refuzul cumparatorului strain de a prelua marfa ajunsa la destinatie; denuntarea sau intreruperea contractului intre parti pe timpul desfasurarii procesului de fabricatie, avarierea sau distrugerea marfii in timpul fabricatiei sau transportului s.a. In functie de natura lor, aceste riscuri pot fi grupate in riscuri comerciale, riscuri de forta majora sau calamitati naturale, riscuri politice si riscuri valutare.
Riscul comercial consta in deteriorarea situatiei financiare a cumparatorului care-l pune pe acesta in imposibilitatea de a-si onora la scadenta plata sumei datorate exportatorului. Riscul de forta majora se manifesta sub forma producerii unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, cum ar fi inundatiile, miscarile seismice, incendiile, exploziile, eruptiile vulcanice, etc., care pun importatorul in imposibilitate de plata.
Riscul politic imbraca forma unor evenimente independente de situatia financiara a cumparatorului, dar care-l pun, totusi, pe acesta in imposibilitatea de a-si onora angajamentele asumate fata de partenerul extern. Din aceasta categorie fac parte :
- razboiul, revolutia, revolta, razboiul civil si altele asimilate;
- masurile luate de organismele internationale sau terte tari impotriva tarii importatorului, care il pun pe acesta din urma in imposibilitatea de a-si respecta obligatiile de plata fata de furnizor. Cazul tipic il constituie embargoul impus de Consiliului de Securitate impotriva unei tari;
