Potrivit definitiei Organizatiei mondiale a Sanatatii, folosirea excesiva continua sau sporadica a drogurilor, incompatibila sau fara legatura cu practica medicala, este considerata drept consum ori abuzz. Drogurile pot fi folosite de indivizi in mod:
- exceptional, constituind in sine operatiunea propriu-zisa de a incerca o data sau de mai multe ori un drog, fara a continua aceasta practica;
-ocazional, folosire a drogurilor in forma intermitenta, fara a se ajunge pina la dependenta fizica si psihica;
- episodic, folosirea drogurilor intr-o anumita imprejurare;
- sistematic, folosirea drogurilor caracterizata de aparitia si instalarea dependentei.
Comitetul, de Experti al Organizatiei Mondiale a Sanatatii a stabilit, in anul 1964, elementul comun – starea de dependenta – care caracterizeaza abuzul de droguri, recomandind inlocuirea termenilor de ,,toxicomanie” si ,,obisnuinta” cu acela de ,,dependenta”.
Asadar, dependenta este o forma de consum voluntar, abuziv, periodic sau cronic de substante dependogene, daunatoare atit individului, cit si societatii, fara a avea la baza o motivatie medicala, spre deosebire de farmaco-dependentele clasice, legitime, care sunt prin originea lor terapeutice ori paramedicale.
Din punct de vedere farmacologic, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a sanatatii, prin dependenta trebuie sa intelegem ,, starea psihica sau fizica ce rezulta din interactiunea unui organism si a unui medicament caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite totdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic pentru a-i resimti efectele sale psihice si uneori pentru a evita suferintele”.
1.Dependenta psihica (sinonim fiind psihodependenta) – consta dintr-o stare psihica, particulara, manifestata prin dorinta foarte necesara si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea drogului si de a inlatura si disconfortul psihic. Dependenta psihica se intilneste in toate cazurile de dependenta, cu anumite particularitati, pentru fiecare drog in parte, putind fi insotita ori nu de dependenta fizica si toleranta.
2.Toleranta se instaleaza lent, are un caracter temporar, pentru ca poate sa dispara daca obiectul renunta la drogul care a provocato. Fenomenul de toleranta se explica prin reactia organismului fata de efectele aceleiasi doze de substanta administrate in mod repetat. incetul cu incetul organismul reactioneaza mai slab, pe masura ce are loc o adaptare functionala. Este momentul in care ficatul neutralizeaza si metabolizeaza drogul.
3.Dependenta fizica - este rezultatul administrarii indelungate a unui drog. Ea se manifesta evident in cazurile cind are loc reducerea marcanta a dozelor, intreruperea completa al administrarii sau aminarea acesteia peste limitele suportabile ale organismului, situatii, ce genereaza o serie de tulburari fizice. in ansamblul lor acestea imbraca aspectul sindromului specific toxicomanilor, cunoscut sub numele de ,,sindrom de abstinenta” (sevraj).
4.Abstinenta nu tine doar de simpla intrerupere a administrarii drogului.
Simptomologia abstinentei apare atunci cind s-au epuizat rezervele trofice energetice ale organizmului, care se manifesta prin perturbari grave ale echilibrului si ale capacitatii de reglare neuro-endocrino-umoral-metabolica-moleculara exercitata de sistemele neuromediatolilor. Simptomele de abstinenta in toate toxicomaniile au caracterul unei hiperfunctii compensatorii
