Psiholingvistica este stiinta care studiaza relatiile dintre procesele psihice prin care se exercita facultatile gandirii, in special intelectul sau inteligenta, ratiunea si speculatiunea, si limbajele specifice prin care acestea sunt exprimate in functie de domeniile ontice la care se refera.
2) Caracterul interdisciplinar al psiholingvisticii
a) Legatura cu lingvistica. Lingvistica studiaza limbajele vorbite, urmarind structura fonetica, morfologica, sintactica si ortografica a vorbirii corecte. Din aceasta cauza, in sens traditional, psiholingvistica studiaza, in mod special, procesele psihice legate de exercitarea facultatii gandirii numita „ratiune”, caci numai aceasta este exprimata in limbajele vorbite, in diferitele limbi uzuale. Psiholingvistica, chiar redusa la ratiune, nu se ocupa insa de structurile lingvistice concrete, care difera in functie de specificul limbilor vorbite, ci de studiul structurilor lingvistice corespunzatoare formelor gandirii rationale: notiuni, judecati si rationamente. Dar psiholingvistica se ocupa si cu studiul altor tipuri de limbaje, diferite de cele vorbite: limbaje simbolice vizuale, auditive, tactile etc.
b) Teoria generala a comunicarii care studiaza componentele artelor de comunicare in genere: emitator, receptor, mesaj, semnal si modalitate de transmisie. Se poate vorbi despre comunicare in toate domeniile, incepand cu cele fizice anorganice (vasele comunicante); cele fizice organice (vegetale si animale) si sfarsind cu cele umane. Aici emitatorul si receptorul sunt oameni care, in functie de semnale (sonore, vizuale etc.) si de organele de simt diferentiate (auzul, vazul etc.), pot comunica si prin limbaje neverbale. Psiholingvistica studiaza procesele psihice care stau la baza acestor limbaje neverbale, ca si la baza celor verbale.
c) Legatura psiholingvisticii cu defectologia consta in studiul acelor limbaje neverbale utilizate de persoane cu deficiente, in special auditive si vizuale, care sunt nevoite sa comunice si prin limbaje neverbale, dar nu le studiaza decat in masura in care pot fi utilizate si de catre persoane fara deficiente in anumite situatii concrete.
d) Psiholingvistica are legatura si cu logopedia, fiind interesata de procedeele de corectare si educare a vorbirii pe baza stabilirii unor legaturi favorabile comunicarii diferitelor stari de fapt si situatii obiective prin reprezentarea si exprimarea lor adecvata.
