Geografii abordeaza studiul culturii din citeva puncte de vedere, avantajoase, unul dintre acestea fiind analiza peisajului cultural. De aceea trebuie sa ne apropiem de ceea ce reprezinta conceptul de cultura. Acesta nu este intotdeauna inteles cum trebuie, in majoritatea cazurilor el facind referire la abilitati precum: gustul pentru muzica, literatura, arta, educatie. Ca termen stiintific cultura nu se refera numai la aspectele enumerate aici ci, include si aspectele care tin de viata de zi cu zi: portul traditional, obiceiurile comportamentale, preferintele culinare, arhitectura caselor, modul de utilizare a terenurilor, sistemele educational, guvernamental si legislativ.
Aceasta nu inseamna ca antropologii sau sociologii nu au avut probleme in tratarea conceptului. Daca facem apel la literatura de baza a vom observa ca antropologii au avut dificultati in ceea ce priveste definirea conceptului de regional. Cultura poate include totalitatea aspectelor legate de modul de viata actuala („modul in care se desfasoara jocul”) sau standardele prin care societatea controleaza modul de viata (”regulile jocului”). Exista diferentieri puternice in legatura cu aceasta opinie fapt ce a dus la complicarea definitiilor.
Antropologul E. Adamson Hoebel, a definit in lucrarea sa „Anthropology: The Study of Man”, cultura ca fiind „sistemul integrat al tiparelor comportamentale care sunt caractristice societatii si care nu sunt rezultatul unei mosteniri biologice; cultura nu este predeterminata genetic, ea este noninstinctiva…fiind rezultatul activitatii sociale, transmitindu-se numai prin comunicare, invatare”.
