Conceptul de zootehnizare a agriculturii romanesti

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Dr. Vasilica RADU si Prof. univ. Dr. Dorina BOGDAN
Activitatea didactica si de cercetare stiintifica a Prof. G.K. CONSTANTINESCU a fost in legatura stransa cu preocuparea sa permanenta pentru cresterea ponderii sectorului zootehnic in cadrul productiei agricole a tarii, actiune cunoscuta sub denumirea de zootehnizarea agriculturii.

Prof. G.K. CONSTANTINESCU a fost preocupat si de problema productiei agricole in general, pe care o gasea insuficienta si mult inferioara posibilitatilor reale ale pamantului nostru. Iata ce spune in aceasta privinta intr-o conferinta la radio, la 5 martie 1941: "Romania este o tara de ogoare. Dar, pe cand ogoarele sunt ale oamenilor, tara este a tuturor. Cine are deci ogorul sau, trebuie sa se gandeasca putin si la tara.



Oricine detine un petec de pamant, cat de mic, trebuie sa inteleaga ca din ogorul sau tot ce el poate produce pentru hrana si buna stare a poporului. A scoate mai putin decat posibilitatile reale, inseamna a sustrage din drepturile firesti ale natiei". Si mai departe:"...Avem o productie slaba, care inseamna o pierdere vinovata a unui potential neglijat, inseamna o spartura nejustificata a economiei nationale, inseamna un castig mai mic pentru producator, inseamna inmormantarea unei bogatii pe care o nimicim singuri, diminuand disponibilul national care ni se cuvine". "Pierdem anual, din propriile noastre greseli, aproape 100000 vagoane de grau, peste 100000 vagoane de porumb, cate 50000 vagoane orz si ovaz, un miliard kg lapte si peste 1 miliard de oua". Pamantul nostru e bun , e bogat, e darnic. Ogorul e ca un zacamant de aur. Daca-l muncesti iei aurul. Dar trebuie sa ne hotaram la o munca serioasa si priceputa".

"Alte tari seaca marile ca sa-si faca teren pentru agricultura, iar noi avem terenul si nu-l exploatam cum trebuie". in acelasi timp, Prof. G.K. CONSTANTINESCU atrage in mod staruitor atentia asupra numarului scazut de animale din tara noastra si asupra productiei insuficiente a acestor animale. Situatia necorespunzatoare a cresterii animalelor era in mod deosebit alarmanta in Muntenia, Oltenia, sudul Moldovei si Dobrogea, fiind consecinta fireasca a neglijarii culturilor de plante furajere. Astfel intrun articol publicat in Almanahul "Argus" din 1939, prof. G.K. CONSTANTINESCU spune: "Septelul roman este inca foarte rar. Cu 15 bovine si 10 porci la km patrat stam mult in urma altor tari. Trebuie sa ajungem la cel putin 25 capete de bovine pe km patrat. Este deci inca loc pentru o mare sporire a septelului. Dar, desigur, pentru aceasta trebuie sporita si cultura plantelor necesare Pentru hrana vitelor".