Asocierea dintre poluarea aerului si sanatatea umana este foarte dificil sa se stabileasca in termeni absoluti, datorita numarului mare de variante. Monitorizarea poluarii urbane are implicatii directe in stabilirea unui nivel acceptabil al sanatatii populatiei. Oricum este evident impactul negativ al traficului auto asupra sanatatii umane, fapt pentru care organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Comisia Europeana (CE) si majoritatea tarilor, care au stabilit o serie de reglementari referitoare la calitatea aerului.



Impactul cel mai pregnant apare in zona arterelor rutiere supraaglomerate unde dispersia poluantilor rezultati din gazele de esapament este greu de realizat. Aglomeratia este generata atat de utilizatorii de vehicule motorizate, cat si de utilizatorii de vehicule nemotorizate. Aglomeratia amplifica problemele de poluare a aerului. Deoarece traficul este stationar, in cazul aglomerarilor, sau in miscare lenta, concentratiile poluantilor pot fi ridicate chiar in apropierea strazii din cauza lipsei de turbulenta a aerului datorate miscarii autovehiculelor.

Cresterea turbulentei aerului disperseaza poluantii mai rapid, iar aceasta poate fi influentata atat de conditiile meteorologice, cat si de viteza de deplasare a autovehiculelor. Rezulta astfel ca, vor fi conditii mai rele ale calitatii aerului acolo unde autovehiculele stationeaza cu motoarele in functiune, ducand astfel la o crestere a emisiilor in atmosfera, reducandu-se in acelasi timp dispersia. Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de trafic strajuite de cladiri inalte sub forma compacta (mediul specific aglomerarii urbane), care impiedica dispersia. La distanta fata de arterele rutiere de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata in zonele suburbane sau rurale.