Modul de constatare si evaluare a activelor materiale pe termen lung este determinat si stipulat in SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Prin constatare a activelor se intelege examinarea corespunderii insusirilor, caracteristicilor, particularitatilor de care dispune elementul respectiv definitiei activului material si criteriilor stabilite in scopul contabilizarii. A contabiliza inseamna inregistrarea si trecerea activului la intrari in conturile respective.
Intreprinderea constata obiectul in scopul contabilizarii ca activ material pe termen lung, daca acesta intruneste urmatoarele conditii:
1.exista o certitudine intemeiata ca, in urma utilizarii activului, intreprinderea va obtine un avantaj (profit) economic;
2.valoarea activului poate fi determinata cu un grad inalt de certitudine.
Daca obiectul nu intruneste conditiile mentionate, consumurile aferente procurarii sau crearii activului se considera drept cheltuieli a perioadei de gestiune.
Evaluarea initiala a activelor materiale pe termen lung
Evaluarea activelor materiale pe termen lung cuprinde evaluarea initiala si evaluarea ulterioara.
Evaluarea initiala are loc in momentul constatarii activului material pe termen lung si se evalueaza la valoarea de intrare, care se determina in functie de sursele de intrare si natura economica a activelor. Respectiv, valoarea de intrare se compune din:
la crearea activelor materiale pe termen lung in regie proprie – toate consumurile aferente crearii acestora (valoarea materialelor consumate, consumurile aferente retributiilor muncitorilor, contributiile pentru asigurarea sociala si medicala, cheltuielile privind uzura si intretinerea masinilor si mecanismelor de constructie, o parte din consumurile indirecte, etc.);
la creare activelor materiale pe termen lung prin metoda de antrepriza – valoarea contractuala;
la procurarea activelor materiale pe termen lung – valoarea de procurare plus cheltuielile de transport, taxe vamale, plata serviciilor de asigurare, cheltuielile aferente montajului si instalarii, experimentare si reglare la verificarea utilitatii activului, cheltuielile aferente reparatiei si alte cheltuieli pana la aducerea activului in stare de lucru.
Evaluarea initiala a activelor materiale pe termen lung
in valoarea de intrare nu se includ:
taxa pe valoarea adaugata;
rabaturile comerciale si sconturile acordate de furnizor;
cheltuielile aferente inlaturarii deteriorarii obiectelor in perioada transportarii sau instalarii
Evaluarea ulterioara.
Dupa ce activul a fost constatat (inregistrat la intrari) pe parcursul perioadei de utilizare, el poate fi evaluat dupa doua metode:
recomandata de S.N.C. 16, care prevede ca activul sa fie evaluat in bilantul contabil la valoarea initiala diminuand-o cu suma uzurii calculate.
alternativa admisibila, care prevede de a evalua activele pe parcursul utilizarii acestora la valoarea de reevaluare. Aceasta prezinta valoarea venala a obiectului diminuata cu suma uzurii calculate la data intocmirii bilantului.
