Dreptul subiectiv civil este aptitudinea recunoscuta de lege subiectului activ, in virtutea careia acesta poate, in limitele legii si ale moralei, sa aiba o anumita conduita si sa pretinda o conduita corespunzatoare subiectului pasiv (sa dea, sa faca sau sa nu faca), precum si sa cearä concursul fortei de constrangere a statului in caz de nevoie.
2. Clasificare
a) in functie de opozabilitatea lor, drepturile subiective sunt absolute si relative.
Dreptul subiectiv absolut este acela in virtutea caruia titularul poate avea o anumita conduita, fara a face apel la altcineva pentru a si-l realiza.
Sunt absolute drepturile nepatrimoniale si drepturile reale.
Caracteristicile drepturilor absolute:
- are cunoscut numai titularul sau; titularul obligatiei este necunoscut si nedeterminat, fiind format din toate celelalte subiecte de drept , in afara de titularul dreptului absolut.
- ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere;
- este opozabil tuturor (erga omnes), in sensul ca tuturor subiectelor de drept le revine obligatia de a nu-l incalca;
Dreptul relativ este acel drept in virtutea caruia titularul poate pretinde o conduita determinatä (a da, a face, a nu face), fara de care dreptul nu se poate realiza.
Sunt relative drepturile de creantä.
Caracteristicile dreptului relativ:
- are cunoscut atat titularul sau, cat si titularul obligatiei;
- ii corespunde o obligatie determinata a subiectului pasiv: a da, face, a nu face;
- este opozabil numai subiectului pasiv determinat.
b) in functie de natura continutului lor, drepturile sunt patrimonia
