Codul comercial, nu cuprinde o definire a contractului de vanzare-cumparare comerciala, prin urmare in baza art. 1 acesta poate fi definit luand in considerare dispozitiile art. 1294 Cod civil, conform caruia contractul de vanzare-cumparare comercial este acel contract prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte numita cumparator care se obliga sa plateasca o suma de bani drept pret.
Din aceasta definitie rezulta caracterele juridice ale contractului de vanzare cumparare comerciala: el este bilateral sau sinalagmatic – adica el da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti; contractul este cu titlu oneros, ambele parti urmarind obtinerea unor foloase patrimoniale; el este comutativ, existenta si intinderea drepturilor si obligatiilor fiind certe si cunoscute din chiar momentul incheierii contractului; este consensual incheindu-se prin simpla manifestare de vointa a partilor fara a fi necesara indeplinirea unor formalitati; este translativ de proprietate conform art. 1295 Cod civil care arata ca „vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat”.
Ceea ce diferentiaza vanzarea-cumparare civila de cea comerciala este intentia de revanzare a bunului achizitionat care trebuie sa indeplineasca cumulativ 3 conditii. In materie comerciala in cele mai multe cazuri, contractele de vanzare-cumparare sunt precedate de incheierea unor acte juridice avand ca obiect oferte de vanzare si acceptarea lor.
