Daca Antichitatea a stat sub semnul familiei ca grup de sustinere si promovare a suprematiei cetatii si supusa primatului rudeniei mitice, in evul mediu ea isi va atinge deplina suveranitate. De altfel, aceasta va fi si epoca in care va fi consacrata denumirea de "familie". Doua au fost fenomenele cu cea mai mare influenta asupra evolutiei familiei si societatii: aparitia si raspandirea crestinismului si afirmarea, mai intai in randul populatiilor germanice, apoi in majoritatea societatilor vest si nord europene a distinctiei intre public si privat. Ele au determinat schimbarea radicala a modelului familial si evolutia lui pe trei directii fundamentale:

a) Cea mai importanta directie de modificare fundamentala a grupului familial consta in cresterea importantei neamului ca unitate politica elementara. Structura demografica a societatilor occidentale din Evul mediu era una in care femeile si copiii alcatuiau poate chiar trei sferturi din populatie. O asemenea disproportie fata de numarul barbatilor adulti a impus o structura familiala larga, cuprinzand rude indepartate, vaduve, tineri orfani, toti supusi barbatului. Legile precizau, in unele cazuri distinct, ca individul care nu face parte dintr-o asemenea rudenie nu are drept la ocrotire.