Este cunoscut faptul ca, acelasi continut senzorial, perceptiv sau conceptual poate declansa reactii afective variate la persoane diferite si la aceeasi persoana in momente existentiale diferite. De exemplu, un rasari sau un apus de soare, un concert muzical sunt realitati pe care le putem recepta uneori cu un interes maxim, cu o mare bucurie in suflet, iar alteori cu indiferenta totala.
Cum se explica aceasta mare varietate de trairi in raport cu un anumit factor? Raspunsul atrage atentia asupra acelui coeficient de subiectivitate pe care il au procesele psihice in general, cele afective in special. Se stie ca orice fapt psihic - o impresie senzoriala, o evocare memoriala, un rationament efectuat etc, detin un anumit grad de subiectivitate pentru ca persoana este determinata in actiunile sale, nu numai de factorii exteriori, ci si de numerosi factori interni cum ar fi: experienta de viata, impresionabilitatea, convingerile etc. Astfel, reactia persoanei nu reflecta numai proprietatile obiectului sau ale situatiei, ci si atitudinea acesteia fata de informatia cognitiva respectiva.
Aceasta atitudine difera de la o persoana la alta, pentru ca la fiecare dintre noi se constituie un anumit raport intre intelesul acordat informatiilor exterioare si propriile noastre trebuinte, aspiratii sau convingeri de viata. De exmplu, acordam acelasi inteles, aceeasi semnificatie unei necropole gasite de arheologi, dar pentru cineva aceste resturi arheologice nu prezinta nici o importanta, in timp ce pentru un arheolog pasionat ele constituie un prilej de bucurie, pentru ca pot reprezenta un raspuns la numeroasele intrebari pe care si le-a pus in legatura cu specificul unei anumite epoci istorice.
