CURS ARHEOLOGIE INDUSTRIALA: ARHEOLOGIE ISTORICA. CURS 2

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Gabriela
ARHEOLOGIE ISTORICA (2) STUDII DE CAZ: SUAHAER (Historical Archaeology Engineering Record), program al National Park Service, din 1969Scop: pregateste documentatia de arhiva asupra structurilor si proceselor industriale1. InventariereaMetoda de identificare a sitului istoricContextul pentru determinarea importantei sitului2. proiectele de inregistrarepregatesc documentatia pentru siturile neacoperite de inventar, dar considerate importante pentru istoria industriala sau tehnologica a unei zone1976-1977, HAER si Cleveland Landmarks Comission s-au implicat in inventarierea siturilor industriale din Cleveland, Ohioprintre ele, Pennsylvania Railway Ore Dock, ClevelandPennsylvania Railway Ore Dock, implicata in descarcarea minereului de fier, pe malul lacului Erie, realizata in 1912Utilaje: 4 descarcatoare HulettMinereul de Fe, descoperit in zona Lake Superior in 1844, pana in 1952 nu a fost exploatatPrimul cargo a ajuns la Cleveland cu c. 2 tone minereu1855: deschiderea canalului de la Sault Ste Marie, a marcat inceputul transportului de minereu MINEREUL: excavat in zona Lake Superior (Minnesota, Wisconsin, Michigan)transportat cu trenul in porturi; apoi cu barje in alte porturireincarcat in camioane, pt. a fi transportat la furnale si turnatoriidestinatii la sf. sec. XIX: Cleveland, Fairport Harbor, Ashtabula, Toledo, Sandusky, Huron, Conneaut; Lorrain, Ohio; Erie, Pennsylvania; Buffalo, New York; era distribuit furnalelor din Pennsylvania, Ohio, West Virginia, New York; restul, directionat catre furnalele din Milwaukee, Chicago, Detroit1855-1880: productia de minereu a crescut la c. 2 milioane tonefaze tehnologice:faza 1: descarcarea manuala: minereul, descarcat pe o platforma pe vas, apoi transportat pe mal, re-descarcat in roabe si transportat cu ajutorul muncitorilor in doc; au fost ulterior adaugate albii incarcate manual, ridicate la nivelul docului cu ajutorul cailor, apoi descarcat in roabe si transportate la locul de depozitare; media: c. 300 tone/4 zilefaza 2: 1867-1880, folosite motoare cu aburi portabile pt. a ridica albiile, oamenii inca folositi pentru a transporta minereu de pe mal la locul de depozitare, cu roabefaza 3: 1880: Alexander E. Brown (1852-1911) a dezvoltat o albie mecanicaalbia mecanica: 2 turnuri legate intre ele cu un cablu; un turn, plasat la marginea docului, celalalt pe mal; un transportor cu aburi, legat intre nava si docdescarcatorul Brown, folosit prima data la New York, Pennsylvania si Ohio, 1880-1881inventia lui Brown a redus costul descarcarii de la 30-50 centi/tona, la c. 18 centi/tona; catre 1893, 75% din minereul descarcat la Lake Erie, cu masinile lui BrownGeorge N. Hulett (1846-1923):Fiu al unui pionier emigrat din Vermont, 1931; nascut in Conneaut, Ohio; familia s-a mutat in Clevenand, 1860; aici, Hulett si-a facut studiile, a terminat Humiston Institute, 1864; pana in 1881, a muncit la un magazin universal din Unionville, Ohio; apoi s-a intors in Cleveland, a intrat in afaceri legate de productie; 1887-1906, a elaborat peste 24 inventii legate de descarcarea materialelor5 aprilie 1898, George Hulett si John McMyler au creat un patent pentru un aparat de descarcatinventia a redus costurile de descarcare, de la 18 centi/tona la <5 centi/tona, datorita reducerii costurilor ref. la salariiAngajat inginer de Webster, Camp & Lane Machine Company din Akron, OhioInventia sa, patentata in 1898, a inlocuit albiile cu o galeata de 10 tonePrimul descarcator Hulett, pentru Pittsburgh & Conneaut Company din Conneaut, Ohio, 1898-1899 Descarcatorul Hulett:Avea nevoie de c. 8 oameni pentrua fi manevratCargoul putea fi descarcat in 5-10 ore, fct. de marimea vasuluiDescarcatorul a afectat marimea si modelul cargourilor1900-1920, cargourile au crescut de la 300 la 625 picioare lungime, de la 3000 la 13 000 tone capacitate1910-1912: Pennsylvania Railway Company a construit un doc modern, cu 4 descarcatoare Hulett, fiecare cu capacitate de 17 tone; depozit de 1 milion tone, atelier, birouri, un generator de electricitateconstruit un dig de lemn, pt. a facilita muncadocul: zid lung de 985 picioare, zid de siguranta de 800 picioare, la 75 picioare de zidul docului, toate construite din betoninitial, docul opera pe baza electricitatii furnizate de centrala de la capatul docului (vest)sistemul de transport, cu vagoane de trenpersonal: un supraveghetor pe puntea vasului; altul, pe docin sezon, c. 80 oameni folositi, in schimburi de 8-12 ore, 6 zile/saptamana; sezonul, 8-9 luni, de obicei aprilie-sf. decembrie-inc. ianuariela final, folosite tractoare (din 1952) si oameni cu lopeti, pentru curatarea vasuluiARHEOLOGIE ISTORICa (3). STUDII ASUPRA GUNOIULUILewis Binford: obiectul contine toate elementele societatii care l-a produs, inclusiv factorii sociali si non-materialiLegatura intre indivizi, relatiile dintre ei, mentalitati si produsele materialeCu cat densitatea demografica e mai mare, cu atat se produce mai mult gunoiComunitatile sedentare: depozitele de gunoi formate in gropi naturale sau artificiale, care nu sunt folosite in alt scopProblema majora, determinarea ariei de locuire care utilizeaza respectiva groapa de gunoiRECICLAREA: In cadrul procesului de abandon a unei activitati, unelte, facilitati si alte bunuri culturale, chiar inca utilizabile, abandonateun material secundar, introdus ca materie prima in procesul industrial, urmand a fi transformat intr-un produs nou; astfel, identitatea initiala a produsului este pierdutaMaterial secundar:Material care si-a implinit functia si nu mai poate fi folosit in forma sau compozitia initialaAjunge material reciclabil provenit din manufacturarea sau conversia sasi structurile pot fi reciclateRathje, William; Michael McCarthy (1977)Caracteristici socio-culturale:Marimea familieiVenitul familieiAmbele reprezinta centrul pentru analizarea modelelor comportamentale si materiale: ex., obiceiuri de consum si cumparaturi, ce pot fi asociate cu familii de marimi diferitePROCEDURA DE CERCETARE:Tucson, ArizonaPerioada: 1973-1975Tucson, impartit in 7 grupe, derivate din caracteristicile provenite din censul demografic si de locuire federal din 1970Din cele 7 grupe, impartie la randul lor in "terenuri" (66 terenuri), au fost desemnate 19 ca reprezentativeDatele primare ridicate aleator, din zonele rezidentiale; colaborarea cu Sanitation DivisionDatele primare, culese din fiecare container, de 2 ori/saptamana in 1973, febr.-mai si nov.-dec.; 1974, saptamanal, febr.-mai; 1975, saptamanal, mart.-mai, oct. dec.Total: gunoiul din 223 case/1973; 392 case/1974; 470 case/1975Astfel, creata BAZA DE DATE 1 a Garbage ProjectBAZA DE DATE 2Participanti: Garbage ProjectUniversity of Arizona Medical School (c. 300 studenti)DESFasURARE: Alese 3 terenuri:11, cartier mexican-american, cu venituri mici38, cartier amestecat, mexican-american si "anglo", venituri moderate40.05, cartier "anglo", venituri mediiales un set de 73 case pentru reprezentarea de c. 1,4% din fiecare teren, alese aleatorsf. 1974-inc. 1975, gunoiul ridicat si analizat din fiecare cele 73 case/5 saptamaniultimele 3 saptamani, interviu cu proprietarii caselorscop: identificarea caracteristicilor demografice, socio-economice, comportamentale, de atitudinesubiectii nu au fost informati ca gunoiul le va fi analizat, pentru a nu influenta cercetareanu au fost inregistrate adrese, date personale ale subiectilorobiectele din gunoi, sortate in c. 150 categorii:alimentemedicamenteproduse personale si de curateniemateriale educationalemateriale pentru amuzamentmediaproduse legate de animalele preferateINFORMAtII:1.categoria de identificare2.subcategorie/tip3.greutate/volum initial4.costul5.marca6.compozitia materiala7.greutatea in grameThomas Gladwin, Poverty USA, New York, 1967: "Being poor is economically inefficient. This statement is based on a simple dictum: the smaller the deal, the worse the terms". CONCLUZII:Ref. la cumpararea, prepararea, consumarea alimentelor, poate fi dedusa marimea familieiConservele: marimea conservei, legata de marimea familieiFamiliile mici arunca un numar mai mare de conserve mari; relatia cu situatia economica a familiei