Autonomie locala
In preambulul Cartei Europene a Autonomiei Locale se precizeaza ca unul dintre principalele fundamente ale oricarui regim democratic il reprezinta colectivitatile locale. Dreptul cetatenilor de a participa la gestiunea afacerilor publice i ca principiu al democratiei tuturor statelor europene i poate fi exercitat in modul cel mai direct la nivel local. Investirea colectivitatilor locale cu responsabilitati efective permite o administratie eficace si, deopotriva, apropiata de cetateni.
Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. In prezent regimul general al autonomiei locale este reglementat de Legea nr. 215/2001, care defineste "Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta". Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.
Autonomia administrativa a autoritatilor locale este sprijinita de gradul de autonomie financiara, care depinde de aspecte cum sunt: independenta deplina sau partiala in formarea veniturilor; asigurarea echilibrului bugetar si respectiv, gestionarea excedentului sau deficitului bugetar anual; competenta atribuita pentru contractarea si gestionarea imprumuturilor publice; competenta organelor locale de a introduce impozite si taxe locale.
Conceptul de buget local
Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. In Romania, fiecare comuna, oras, municipiu si sector al municipiului Bucuresti intocmeste buget propriu, in virtutea autonomiei de care dispun. Bugetele locale reflecta fluxurile de formare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor administratiilor locale, modalitatile de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor.
