Glicogenul este cel mai important polizaharid de rezerva din celulele animale. El este depozitat mai ales in ficat (pana la 10% din structura acestuia) si reprezinta 1-2% din structura muschilor. In celulele ficatului, glicogenul se gaseste sub forma unor granule mari, compuse la randul lor din agregate de granule mici, constituite din macromolecule foarte ramificate, cu mase moleculare de ordinul milioanelor.

Glicogenul este ca si amilopectina un polizaharid al α-D-glucopiranozei cu legaturi 1,4-α-glicozidice, dar mai ramificat si mai compact. Ramificatiile apar in medie dupa 8-12 resturi de glucoza, sub forma legaturilor 1,6-α-glicozidice. Glicogenul este hidrolizat pana la stadiul de maltoza si glucoza de enzimele amilaze si prezinta cu solutia de iod o coloratie rosu-violet.



Celuloza este poliglucidul cel mai raspandit in natura, aproape exclusiv in regnul vegetal. Este componentul principal al peretilor celulari vegetali, substanta de schelet care asigura rezistenta mecanica si fizico-chimica ridicata a tesuturilor lemnului.

Reprezinta componentul chimic principal al lemnului (in medie 50%), restul procentelor fiind reprezentate de lignina si hemicelulozele (tot componenti principali) si o serie de componenti chimici secundari (taninuri, materii pectice, gume, mucilagii vegetale etc.).
Celuloza prezinta structura macromoleculara poliglucidica, rezultata prin policondensarea unui numar variabil de unitati de ß-D-glucopiranoza. La hidroliza menajata a celulozei rezulta unitati de celobioza care sunt legate prin legaturi 1,4-ß-glicozidice.