Curs Conformismul
Experimentul lui Asch asupra conformismului este probabil cel mai cunoscut experiment din psihologia sociala. Alegerea sarcinii, ingeniozitatea montajului experimental, eficienta masuratorilor, limpezimea concluziilor - toate fac din el o cercetare absolut clasica. Trebuie mentionat insa ca inceputurile au fost sovaielnice : ipotezele de start ale lui Asch anticipau refuzul subiectilor de a se supune presiunii de grup. Punind, in ceea ce priveste paradigma Sherif, totul pe seama ambigiutatii stimulului, psihosociologul american considerase ca o situatie bine structurata, infatisind un stimul absolut neindoielnic, il va ajuta sa demonstreze capacitatea indivizilor de a rezista unei norme aberante. Rezultatele au infirmat - din fericire ? - aceasta predictie experimentala, facind din efectul Asch un bun exemplu a ceea ce Merton a numit “serendipitate”. Dar chiar si asa el a naruit constructia teoretica a lui Festinger (1950), care afirmase ca opiniile indivizilor cu privire la realitatea fizica pot fi numai cu greu influentate, si a ramas cea mai limpede demonstratie a tendintei indivizilor de a-si pune opiniile in acord cu majoritatea.
