Incercarea de a defini aceste concepte, cel de cultura si cel de civilizatie, a intampinat mari dificultati iscate din intalnirea si intrepatrunderea diferitelor dis-cipline care concura la conturarea continuturilor lor: istorie, etnografie, etnologie, psihologie, sociologie, istoria stiintei, a filosofiei, a artelor.
Definirea celor doua concepte este ingreunata de multitudinea situatiilor in care acestea circula, avand mereu alte conotatii semantice, atat in folosirea lor curenta cat si in lucrarile de specialitate. Pentru o mai exacta argumentare a celor afirmate, as mentiona doar lucrarea lui George Uscatescu, Ontologia culturii aparuta in Spania, in care se afirma ca, pana in prezent, au fost elaborate peste 160 de definitii ale acestor concepte, definitii clasate in sapte categorii: descriptive, istorice, normative, psihologice, structurale, genetice si incomplete.
Intre conceptul de cultura si cel de civilizatie exista asemanari si mai ales deosebiri, dar intre ele nu se stabilesc relatii antagonice, divergente, ci mai degraba un raport de complementaritate, in sensul ca civilizatia si cultura se influenteaza reciproc, in evolutia lor istorica. De pilda, evolutia scrisului, realizat pe diverse materii si cu diferite instru-mente din ce in ce mai perfectionate ce tin de civilizatia materiala, a avut o mare importanta in inflorirea culturii. Aparitia tiparului, a calculatorului si a Internetului sunt descoperiri fara precedent, cu consecinte benefice in plan cultural, contribuind la raspandirea mai rapida si pe arii intinse a textelor scrise, a culturii spirituale.