Cunoasterea comuna (spontana) despre societate, bunul-simt sau "rationalitatea eronata"
Perspectivele individuale, insa, sunt, in mod inevitabil, partiale si incomplete, deoarece este practic imposibil sa cuprindem dintr-odata toate laturile si implicatiile fenomenelor si proceselor sociale. in scopul de a ne organiza observatiile, de a intelege semnificatia datelor obtinute si de a ne orienta comportamentul si actiunile, trebuie sa avem o anumita perspectiva. In perspectivele individuale asupra diferitelor aspecte ale realitatii sociale, ne bazam pe propria experienta, dar si pe informatiile si ideile furnizate de altii. in cea mai mare masura insa, ele sunt conditionate de simtul comun.

Potrivit lui S. Moscovici si M. Hewstone (1983), simtul comun reprezinta un "corpus de cunostinte fondat pe traditiile impartasite si imbogatite de mii de observatii si experiente sanctionate de practica". Dupa modul de dobandire a cunostintelor, cei doi autori identifica doua forme esentiale ale simtului comun:
- simtul comun de prima mana, care semnifica "ansamblul cunostintelor spontane fondate pe experienta directa a agentilor cunoscatori";
- simtul comun de mana a doua, care reprezinta "ansamblul cunostintelor stiintifice transformate in imagini si folosite in practica".