Etimologic, cuvantul „turism" provine din termenul englez „tour" (calatorie), sau „to tour", „to make a tour" (a calatori, a face o calatorie), termen creat in Anglia, in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de voiaj in Europa - in general si in Franta - in special. La randul sau, acest termen englez deriva din cuvantul francez „tour" (calatorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de agrement. Termenul francez are radacini si mai adanci, el deriva din cuvantul grec „tournos" si, respectiv, din cel latin „turnus" si inseamna tot calatorie in circuit. Din termenul „turism" a derivat si cel de „turist", adica persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie.
Se pune problema clarificarii unor aspecte legate de termenul „turist". Profesorul englez F. W. Ogilvie, in 1933, considera ca fiind turisti „... toate persoanele care satisfac cel putin doua conditii, si anume sunt departate de casa pentru o perioada care nu depaseste un an si cheltuiesc bani in acele locuri fara ca sa-i castige ". Asemanator se pronunta si compatriotul sau A. C. Norwal (1936), care considera ca turistul „este acea persoana care intra intr-o tara straina pentru orice alt scop decat de a-si stabili o resedinta permanenta sau pentru afaceri si care cheltuieste, in tara unde se stabileste temporar, banii castigati in alta parte". Cel care a elaborat o definitie a turismului - acceptata pe plan mondial, a fost profesorul elvetian dr. W. Hunziker, acesta apreciind ca: „Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare'' (1940).
Zece ani mai tarziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) - defineste turismul ca fiind „...teoria si practica din sfera calatoriilor; calatoria fiind de placere", iar turistul drept „...cel care face un tur sau mai multe tururi, in special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care calatoreste de placere sau pentru motive culturale, vizitand diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemanatoare".
Dictionarul Enciclopedic Roman (1966, vol. IV) propune urmatoarea definitie a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."
Dictionnaire Touristique International (1969) contine si el o formulare: „Turismul reprezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor" si tot in Dictionarul turistic international 3
(1980) se precizeaza ca „turismul se distinge de calatorie prin aceea ca implica pentru persoana in cauza, pe de o parte, alegerea deliberata a tintei, pe de alta, preocuparea exclusiva pentru satisfacerea placerii sale".
