CURS DREPT CIVIL: ISTORIA DREPTULUI ROMANESC

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu punctuletz
Obiectivele cursului sunt:- intelegerea de catre studentii anului I a mecanismelor si etapelor istorice de aparitie si transformare a dreptului romanesc; - acomodarea cu sistemul de drept actual; - acumularea conceptelor si notiunilor fundamentale ale limbajului juridicI. DREPTUL IN SOCIETATEA DACICA1. Dreptul in societatea dacica a evoluat in stransa legatura cu evolutia organizarii politice. Aparitia statului dac al lui Burebista (82 ? i.Hr.) -in contextul teritorializarii obstii gentilice dacice si a institutionalizarii/personalizarii puterii politice- a permis o impletire a formelor de exprimare a dreptului: cutumelor deja existente li s-au alaturat (posibil) legi emise de autoritatea statala centrala si impuse cu ajutorul clerului. 2. Dreptul perioadei statale are in centru institutia proprietatii private funciare -in continua dezvoltare-, a familiei monogame si norme juridice penale marcate profund de magic si religios.intrebari/cerinte pentru autoevaluare minimala si examen:1) Cum s-a format statul dac ? (a se vedea manual, pp. 10-12)2)Cum era organizata administratia publica locala in statul dac ? (idem, pp. 16-17)3)Cum erau reglementate proprietatea si familia in dreptul dac ? (idem, pp. 18-19)II. DREPTUL IN DACIA ROMANA (106-275)1. Cucerirea si includerea in imperiul roman a unei parti din statul dac al lui Decebal a insemnat introducerea pe acest teritoriu a institutiilor statale mult superioare ale dreptului public roman si prezenta, alaturi de cutumele dacice, a unui drept scris mult superior ca tehnica si continut. 2. Imediat dupa cucerire, Dacia a intrat in procesul de integrare administrativa, economica si militara, asa cum prevedeau normele dreptului public roman. Conform acestor norme, ea a fost organizata ca o provincie distincta, cu organe administrative, militare si fiscale proprii: un guvernator, o Adunarea provinciala, un procurator financiar (procurator Augusti), un procurator aurariarum. in Dacia romana au existat doua tipuri de asezari umane cu caracter civil, constituind tot atatea tipuri de unitati administrativ-teritoriale in cadrul provinciei Dacia: orasele - municipiile si coloniile- si asezarile rurale - pagi si vici.3. Dreptul roman -ius civile- s-a aplicat in Dacia romana doar cetatenilor romani, in timp ce bastinasilor daci -transformati in peregrini- li s-a aplicat dreptul gintilor (creat de romani pentru a se aplica raporturilor comerciale dintre cetateni si peregrini sau peregrinilor intre ei) si dreptul cutumiar dac, in masura in care a fost recunoscut de catre guvernatorii Daciei romane. invecinarea dintre dreptul dac si cel roman a condus, in final, la imbinarea celor doua intr-o sinteza ce va influenta mai tarziu dreptul cutumiar medieval romanesc.intrebari/cerinte pentru autoevaluare minimala si examen:1) Cum erau organizate orasele Daciei romane ? (idem, pp. 27-29)2) Ce drept s-a aplicat in Dacia romana ? (idem, pp. 30-33)3) Cum era reglementat dreptul de proprietate in Dacia romana (idem, pp.34-35)III. INCEPUTURILE DREPTULUI MEDIEVAL1. Retragerea aureliana a avut ca principal efect disparitia statului in spatiul nord-danubian, decaderea treptata a vietii urbane si ruralizarea vietii pe aceste teritorii. in cadrul obstilor vicinale romanice devenite, in timp, romanesti dreptul a dobandit o forma de exprimare exclusiv cutumiara in cadrul asa-numitului sistem normativ vicinal. Acesta cuprindea diverse norme juridice ce reglementau raporturile de putere in cadrul obstii, organele de conducere ale acesteia precum si raporturile fundamentale legate de munca in comun a pamantului. Proprietatea privata funciara se dezvolta tot mai puternic fiind marcata de aparitia gardului si a institutiei preemtiunii. 2. in sec. VII-XIII obstea vicinala/sateasca romaneasca sufera un proces de integrare in formatiuni politice tot mai vaste, de tipul tarilor, care, la nivelul cnezatelor si voievodatelor, se constituie in formatiuni statale incipiente. in acelasi timp, procesul de destramare a obstii, ce debuteaza tot in aceasta perioada, marcheaza instaurarea raporturilor de dependenta personala de tip feudal. 3. in epoca tarilor apare si asa-numita Lege a tarii formata din cutume ale sistemului normativ vicinal recunoscute de noile centre de putere carora li s-au adaugat cutume noi create pentru a reglementa raporturi de drept public in cadrul noilor formatiuni statale rudimentare. Legea tarii aplicata in enclavele romanesti aflate pe teritoriul altor state medievale a purtat denumirea de Ius Valachicum.intrebari/cerinte pentru autoevaluare minimala si examen:1) Cum era organizata politico-administrativ obstea vicinala romaneasca? (idem, pp. 40-41)2) Cum erau reglementate dreptul de proprietate si succesiunea in obstea vicinala romaneasca ? (idem, pp. 42-43)3) Ce reprezenta Legea tarii ? (idem, pp. 49-51)IV. DREPTUL iN EVUL MEDIU DEZVOLTAT (SEC. XIV-XVII)1. in evul mediu dezvoltat dreptul romanesc a cunoscut un sistem juridic pluralist, eterogen, format din grupe de drept distincte ca sursa, sfera si intensitate de aplicare. Formarea marilor state feudale tara Romaneasca si Moldova, conturarea unei autoritati domensti din ce in ce mai puternice precum si prezenta Bisericii Ortodoxe Romane ca Biserica de stat, dupa modelul bizantin, si-au spus cu toate cuvantul in privinta evolutiei dreptului romanesc in epoca Evului Mediu dezvoltat. Ca urmare a lipsei unei autoritati domnesti capabile sa edicteze dreptul, in prima parte a epocii, Legea tarii s-a mentinut si dupa sec. al XIV-lea. Biserica Ortodoxa a stat la baza receptarii, in colaborare cu statul, a unui drept nomocanonic, cunoscut sub denumirea de lege dumnezeiasca precum si a unui drept bizantin laic, cunoscut sub denumirea de lege imparateasca. in sfarsit, consolidarea autoritatii centrale a transformat domnia intr-un izvor de drept nou, domnesc.2. Statul medieval romanesc (Moldova si tara Romaneasca in sec. XIV-XVII) a fost o monarhie avand in frunte un domn recrutat printr-un (pagubos) sistem electivo-ereditar si dotat cu largi atributii. S-a realizat si la noi o trecere de la o monarhie faramitata -cu accente particulare- bazata pe contractul vasalic la o monarhie a starilor bazata pe un partaj al puterii statale intre domn si stari in cadrul caruia starile s-au manifestat mai putin ca elemente de control ale domniei cat ca partenere de guvernare acceptate de catre domnie. Sfatul domnesc, Adunarea de starii si marii dregatori au reprezentat elemente de sprijin ale domniei in conducerea tarii. Organizarea administrativ-teritoriala s-a remarcat prin uniformitate a marilor unitati administrativ-teritoriale (judete in tara Romaneasca si tinuturi in Moldova) si prin prezenta unor orase aflate cu domnia in raporturi contractuale de tip medieval. Sub aspectul raporturilor de drept international, tarile romane s-au aflat, intre sf. sec. al. XIV-lea si inceputul sec. al XVI-lea, in asa-numita "casa a armistitiului" in raporturile cu imperiul otoman, pentru ca de la inceputul sec. al XVI-lea sa intre in asa-numita "casa a protectiei tributare".3. Raporturile de tip feudal intre marii proprietari de domenii (boierii si biserica) s-au concretizat intr-o structura specifica a domeniului seniorial -rezerva feudala + loturile aflate in folosinta taranilor dependenti- si obligativitatea achitarii rentei feudale in munca, natura si bani fata de stapanul feudal. Institutiile dreptului privat -proprietatea, familia, casatoria, succesiunile, obligatiile, contractele- au fost reglementate de Legea tarii cu puternice influente din partea bisericii ortodoxe. Dreptul penal a fost puternic influentat de dreptul bizantin receptat prin intermediul pravilelor.