CURS DREPT CIVIL: PREZENTARE GENERALA

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Anonim
SintezeDrept civil - Partea generalaCapitolul I - Definitia, rolul , principiile si delimitarea dreptului civil1. Definitia si obiectul dreptului civil.- Definitie : Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care reglementeazaraporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice sipersoanele juridice situate pe pozitie de egalitate juridica.- Obiectul dreptului civil : raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale ce sestabilesc intre persoane fizice si persoane juridice.Raporturile patrimoniale: Sunt acele raporturi sociale care au un continuteconomic. Dreptul civil reglementand raporturile reale si raporturile obligationale.- Raporturile reale au in continutul lor drepturi reale, care se compun din dreptul deproprietate - inscris ca atare in Constitutia Romaniei - si din celelalte drepturireale principale. care sunt dezmembramintele dreptului de proprietate si drepturilereale accesorii.- Raporturile obligationale au in continutul lor dreptul de creanta - drept subiectivin virtutea caruia subiectul activ (creditor) poate cere subiectului pasiv (debitor)sa dea, sa faca, sa nu faca ceva indiferent daca dreptul isi are originea intr-un actsau intr-un fapt juridic.Raporturile nepatrimoniale: Sunt acele raporturi sociale care nu au continuteconomic. Ele cuprind:- raporturi care privesc existenta si integritatea subiectelor de drept civil,- raporturi de identificare,- raporturi izvorate din creatia intelectuala.- Subiectele dreptului civil : sunt persoanele fizice si persoanele juridice- Principiile fundamentale ale dreptului civil :- Principiul proprietatii : dreptul civil reglementeaza continutul dreptului depropritate cu cele trei atribute: posesia folosinta si dispozitia. Apararea dreptuluide proprietate se face prin actiunea in revedendicare iar posesia este aparata prinintermediul actiunilor posesorii.- Principiul egalitatii in fata legii civile- Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale- Principiul ocrotirii drepturilor subiective civile- Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept :doctrina si jurisprudenta austabilit ca dreptul civil, ca ramura de drept, are pozitia de "drept comun".Delimitarea sa de alte ramuri de drept este ceruta de considerente practice siteoretice- Criterii de delimitare: delimitarea dreptului civil fata de celelalte ramuri de dreptse face folosind urmatoarele criterii :- obiect de reglementare;- metoda de reglementare;- calitatea subiectelor;- caracterul normelor;- caracterul sanctiunilor;- principiile de ramura.Ramurile de drept de care se delimiteaza dreptul civil sunt :dreptul constitutional, dreptuladministrativ , dreptul financiar, dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul muncii,dreptul procesual civil, dreptul international privatCapitolul II- Izvoarele dreptului civil- Notiunea de izvor al dreptului civil este privita sub aspectul a doua intelesuri:- in sens material prin izvor al dreptului civil se desemneza conditiileconcrete de existenta ale societatii, care stau la baza normelor civile.- in sens formal prin aceasta expresie se inteleg formele speciale deexprimare a normelor de drept prin care se consacra vointa statala.In sistemul de drept romanesc, principala forma de exprimare a dreptului o constituieactele normative, acte emise sau adoptate de organe de stat anume investite cuprerogativa legiferarii.- Principalele izvoare ale dreptului civil sunt :- Legea este actul normativ adoptat de Parlament, unica autoritatelegiuitoare a tarii. Constitutia stabileste trei categorii de legi : legiconstitutionale, legi organice si legi ordinare.- Decrete si Decretele -legi - constituie izvoare de drept civil in masura incare contin norme referitoare la obiectul de reglementare al acestei ramuride drept.- Hotararile si ordonantele Guvernului Romaniei sunt acte normativeemise in baza si in executarea legilor. Ordonantele sunt acte normativeadoptate de Guvern in temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele siconditiile previizute de aceasta.- Actele normative emise conducatorii organelor centrale aleadministratiei publice centrale si acte normative emise de autoritatileadministratiei publice locale Aceste acte, indiferent de denumire -ordine, instructiuni, regulamente, statute, contracte-cadru, contracte tip,standarde sau norme - sunt izvoare de drept civil daca reglementeazaraporturi juridice civile.in exercitarea atributiilor lor, consiliile locale sijudetene adopta hotarari, primarii emit dispozilii. iar prefectii ordine.- Aplicarea legii civile legea civila isi produce efectele intr-o anume perioada detimp, pe un anumit teritoriu si asupra unor subiecte determinate.- Aplicarea legii civile in timp este carmuita de doua principii ale dreptuluicivil: principiul neretroactivitatii legii noi (adica, o lege civila se aplicanumai cazurilor ce apar in practica dupa adoptarea ei) si principiulaplicarii imediate a legii civile noi (din momentul in care a fost adoptata,legea noua se aplica tuturor cazurilor ce apar in practica dupa intrarea sa invigoare).- Aplicarea legii civile in spatiu. in plan intern aplicarea legii civile inspatiu se face dupa urmatoarea regula: actele adoptate de organele centraleale puterii de stat se aplica pe tot teritoriul Romaniei in timp ce actelenormative emise de organele locale ale puterii de stat se aplica pe razateritoriala de competenta.in plan internalional aplicarea legii civile inspatiu este rezolvata de dreptul international privat prin normele saleconflictuale.- Aplicarea legii civile asupra persoanelor Exista legi civile de aplicaregeneral a, legi civile care se aplica numal persoanelor fizice si legi civilecare se aplica numai persoanelor juridice.- Interpretarea legii civile -este acea operatiune logico-rationala de lamurire acontinutului si sensului normelor de drept civil in scopul justei lor aplicari.- Clasificarea interpretarii legii civile. Clasificarea interpretarii legii civile se facedupa rezultatul interpretarii, si dupa metoda de interpretare.- dupa forta obligatorie sau neobligatorie a interpretarii: interpretareaoficiala si interpretarea neoficiala- dupa rezultatul interpretarii : interpretarea literala (declarativa),interpretarea extensiva, interpretarea restrictiva- dupa metoda de interpretare: interpretarea gramaticala, interpretareasistematica, interpretarea istorico-teleologica, interpretarea logicaCapitolul III - Raportul juridic civil1.Notiunea de raport juridic civil Caractere. Structura.- Definitie Raportul juridic civil este o relatie sociala patrimoniala saunepatrimoniala, reglementata de norma de drept civil .- Caracterele raportului juridic civil : caracterul social, caracterul dubluvolitional si egalitatea juridica a partilor.- Structura raportului juridic civil se refera la trei elemente : subiecte (parti),continut si obiect2. Partile raportului juridic civil- Definitie , subiectul de drept civil este acea specie de subiecte de drept carecuprinde persoana fizica si persoana juridica, in calitatea lor de titulari de drepturisubiective si obligatii civile.Subiectul raportului juridic civil care dobandeste drepturi este subiect activ, cel care seobliga este subiect pasiv.- Pluralitatea subiectelor, ca regula, un raport juridic se stabileste intre un singursubiect activ si un singur subiect pasiv. Sunt situatii cand aceste raporturi se potrealiza intre mai multe persoane fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fiein ambele calitati.Aceste cazuri le numim pluralitate de subiecte.- Determinarea (individualizarea) subiectelor - in raporturile obligationalesubiectele sunt determinate (individualizate) din momentul incheierii actuluijuridic sau consumarii faptului care sta la baza acestor raporturi. Exista insa cazuriin care subiectul pasiv sau cel activ nu sunt determinate la data stabilirii raportuluijuridic (in raporturile juridice de proprietate, persoanele care au obligatia de arespecta drepturile proprietarului sunt nedeterminate).- Schimbarea subiectelor - intre care s-au nascut este posibila in cadrulraporturilor juridice civile patrimoniale (cesiunea de creanta, subrogatiapersonala, novatia etc.- Capacitatea subiectelor - capacitatea de drept civil a subiectelor se exprima princapacitatea civila a acestora, capacitate compusa din: capacitatea de folosinta -aptitudinea general a si abstracta a omului de a avea drepturi si obligatii civile;capacitatea de exercitiu - aptitudinea general a a persoanei (fizice sau juridice) aa-si exercita drepturile civile si a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea deacte juridice civile.3. Continutul raportului juridic civil- Definitie - continutul raportului juridic civil il constituie drepturile subiectivecivile ale subiectului activ si obligatiile civile ale subiectului pasiv.- Dreptul subiectiv civil - este posibilitatea recunoscuta de legea civila,subiectului activ - persoana fizica sau persoana juridica, in virtutea careia aceastapoate, in limitele dreptului si moralei, sa aiba o anumita conduita in virtuteacareia sa pretinda o conduita corespunzatoare - sa dea, sa faca , sa nu faca ceva -de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz denevoie.- Clasificarea drepturilor subiective civile Drepturile subiective civile seclasifica: dupa continut (drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale), dupaopozabilitatea lor (drepturi absolute si drepturi relative), dupa corelatia dintre ele(drepturi principale si drepturi accesorii) si in functie de gradul de certitudine pecare ll confera titularilor lor (drepturi pure si simple si drepturi afectate demodalitati).- Obligatia civila - este indatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduitacorespunzatoare dreptului subiectiv corelativ.- Clasificarea obligatiilor civile . Obligatiile se clasifica dupa criteriul obiectului,al opozabilitatii si dupa criteriul sanctiunii aplicabile in cazul nerespectarii lor.3. Obiectul raportului juridic civil- Definitie - obiectul raportului juridic civil este conduita subiectelor acestuiadeterminata de actiunea la care este indrituit subiectul activ si de cea de care estetinut subiectul pasiv.Actiunea sau inactiunea subiectelor se raporteaza la unanumit bun (obiect derivat al raportului juridic civil).- Bunurile- Bunul este o valoare economic a utila pentru satisfacerea nevoilormateriale si spirituale ale omului si care este susceptibila de aproprieresub forma dreptului patrimonial.- Clasificarea bunurilor se face dupa diferite criterii, printre care: natura sicalificarea data de lege; regimul circulatiei lor juridice; dupa cum esteposibila sau nu inlocuirea lor in executarea unei obligatii civile; dupa cumproduc sau nu fructe, etc.4. Izvoarele si proba raporturilor iuridice civile concrete- Definitie- izvoarele raporturilor juridice concrete sunt acele acte si fapte care,potrivit normei de drept civil, dau nastere unor raporturi juridice civile concrete.- Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete. Izvoareleraporturi juridice civile concrete se clasifica dupa legatura lor cu vointa umana(actiuni omenesti si faptele naturale) si in functie de sfera lor (fapte juridice insens larg si fapte juridice in sens res trans ).- Proba raporturilor juridice civile concrete.- intr-un prin sens al termenului, este prezentarea in fata instantei dejudecata a mijloacelor legale de convingere a acesteia asupra existenteiunor anumite drepturi si obligatii civile.- intr-un al doilea sens, proba este mijlocul juridic de stabilire a existenteidrepturilor subiective si obligatiilor civile.- Materia probelor este reglementata in art. 1l69 -l206 din Codul civil siart.l67 - 225, 235-24l din Codul de procedura civila.- Obiectul probei este elementul de dovada - toate imprejurarile, acte saufapte juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete -menit a demonstra existenta unui drept subiectiv civil si a obligatieicorelative.S- Sarcina probei revine in primul rand reclamantului, apoi paratului,judecatorul putand dispune din oficiu administrarea probelor pe care Ieconsidera necesare.- Mijloacele de proba sunt: proba prin incrisuri, marturia, marturisirea(recunoasterea) si prezumtiile.- Proba prin inscrisuri. Notiune si clasificare lnscrisurile reprezintaconsemnarea de date despre acte si fapte juridice, cu un mijloc adecvatpe un suport material.- inscrisul autentic - potrivit art. ll7l din Codul civil, actulautentic "este acela ce s-a facut, cu solemnitatile cerute de lege,de un functionar public care are dreptul de a functiona in loculunde actul s-a recut".- inscrisul sub semnatura privata -poate fi scris de mana, intotalitate, de una sau alta dintre parti, ori partial de una dintreparti si partial de cealalta parte, sau de catre un tert. Acestinscris isi are puterea probanta in semnatura partilor care isiexprima astfel vointa.- Alte inscrisuri- sunt cele care, pentru a fi considerate probe,nu necesita a fi semnate, fiind denumite si inscrisurinesemnate. Exemple de astfel de incrisuri sunt : registrelecomerciale, registrele, cartile si hartiile domestice mentiunilerecute de creditor pe titlul de creanta, scrisorile si telegramele.- Marturia (proba testimoniala) - Marturia este relatarea orala facuta de opersoana in fata instantei de judecata, cu privire la acte sau faptelitigioase savarsite in trecut, despre care are cunostinta personala- Marturisirea (recunoasterea) - Interogatoriul, marturisirea esterecunoasterea de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o altapersoana isi intemeiaza o pretentie sau o aparare si care este de natura saproduca consecinte juridice impotriva autorului ei. Ea este admisa intoate materiile cu exceptia situatiilor in care este interzisa de lege, saucand prin admiterea marturisirii s-ar eluda dispozitiile legii sau s-arpierde un drept la care nu se poate renunta sau care nu poate faceobiectul unei tranzactii.- Prezumtiile - sunt "consecintele pe care legea sau magistratul le tragedintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".Exista mai multe tipuri deprezumtii:- prezumtii legale - limitate numeric, determinate special prin delege- prezumtii simple (ale omului), care sunt opera judecatorului sicare sunt nenumarate.Capitolul IV- Actul juridic civil1 Notiunea si clasificarea actelor juridice civile- Definitie. Actul juridic este acea manifestare de vointa a subiectelor de dreptcivil exprimand intentia de a produce efecte juridice civile, in sensul de a naste,modifica sau stinge un raport juridic civil concret.- Clasificarea actelor juridice civile Actele juridice se clasifica respectand maimulte criterii in:- Acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale- Acte juridice civile cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit- Acte juridice civile constitutive, translative si declarative- Acte juridice civile de administrare si de dispozitie- Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale- Acte juridice civile consensuale, solemne si reale- Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarte- Acte juridice civile subiective si acte conditie- Acte juri dice civile pure si simple si acte afectate de modalitati- Acte juridice civile principale si accesorii- Acte juridice civile cauzale si acte abstracte- Acte juridice civile personale si acte prin reprezentare- Acte juridice civile numite si acte nenumite- Acte juridice civile cu executare dintr-o data si acte cu executaresuccesiva2. Conditiile actului iuridic civilprin conditii de valabilitatea a actului juridic civi se inteleg componentele structurale,adica elementele constitutive ale acestuia. Acestea sunt: capacitatea de a incheia actuljuridic, consimtamantul, obiectul si cauza.2.1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil- Definitie- Este aptitudinea subiectului de drept civil - persoana fizicii sau juridica- de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea de acte juridicecivile- Principiul capacitatii - capacitatea de a incheia actul juridic civil constituieregula, incapacitate a fiind exceptia (expres prevazuta de lege, de strictainterpretare si aplicare).2.2. Consimtamantul- Definitie - Este hotararea subiectului de drept civil manifestata in exterior de aincheia un act juridic civil.- Conditiile de valabilitate a consimtamantului - Pentru a fi valabil actul juridiccivil:- consimtamantul trebuie exteriorizat,- consimtamantul trebuie sa emane de la o persoana cu discernamant,- consimtamantul trebuie sa se fi exprimat cu intentia de a produce efectejuridice- sa nu fie afectat de vreun viciu de consimtamant.- Viciile de consimtamant sunt- Eroarea - falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil.- Dolul (viclenia) - inducerea in eroare a unei persoane folosind mijloaceviclene in vederea determinarii sale sa incheie un act juridic civil.- Violenta - amenintun rau de natura sa-i provoace o temere ce o determinasa incheie un act juridic civil pe care altfel nu l-ar incheia.- Leziunea - disproportia de valoare evidenta intre doua prestatii.3. Obiectul actului iuridic- Definitie. Obiectul actului juridic este conduita partilor,stabilita prin actul juridic,respectiv actiunile sau inactiunile la care partile sunt indreptatite, sau la care suntobligate.- Conditii de valabilitate- obiectul actului juridic civil trebuie :- sa existe- sa fie in circuitul civil- sa fie determinat sau determinabil- sa fie posibil- sa fie licit si moral4. Cauza actului iuridic civil- Definitie- este obiectivul avut in vedere la incheierea actului juridic civil. Instructura cauzei intra doua elemente :- scopul imediat (numit scopul obligatiei)- scopul mediat (ca element abstract si invariabil).- Conditii de valabilitate - cauza, pentru a fi valabila, trebuie sa existe, sa fie reala,sa fie licita si morala.- Rolul si proba cauzei. Rolul cauzei consta in importanta practica a acesteiconditii de fond a actului juridic civil. "Cauza este prezumata pana la dovadacontrarie" (art.967 alin.2 din Codul civil).5. Forma actului iuridic civil- Definitie - Este acea conditie care reprezinta modalitatea de exteriorizare amanifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raportjuridic civil.- Principiul consensualismului - Potrivit principiului consensualismului, simplamanifestare de vointa este necesara si suficienta pentru ca actul sa se nasca valabildin punct de vedere al formei.Exceptiile de la acest principiu sunt :- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil (forma advaliditatem);- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil (forma ad probationem);- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti- Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil - se face dupaconsecintele juridice ale nerespectarii lor (forma ad validitatem, forma adprobationem si forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti) si dupa izvorulcare cere o anumita forma (forma legala si forma conventionala).6.Modalitatile actului iuridic civil- Termenul - este un eveniment viitor si sigur ca se va realiza, pana la care esteamanata inceperea, sau incetarea, dupa caz, a exercitiului drepturilor subiectivesau a executarii obligatiilor civile.- Clasificare - dupa diferite criterii distingem intre:- termen suspensiv si extinctiv;- termen voluntar, legal si judiciar;- termen cert si incert.- Efecte juridice -termenul afecteaza doar executarea actului, nu si existentasa.- Conditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depindenasterea sau desfiintarea actului juridic civil.- Clasificare - dupa criteriile stabilite in literatura juridica de specialitate,conditia este:- suspensiva si rezolutorie;- cauzala, mixta si protestativa;- pozitiva si negativa.- Efecte juridice - conditia afecteaza insasi existenta actului juridic civil siisi produce efectele retroactiv.- Sarcina - este o obligatie de a da, a face, sau nu face ceva, impusa de cel caredispune, gratificatului prin liberalitati.- Clasificare - putem intalni:- sarcina in favoarea dispunatorului,- sarcina in favoarea gratificatului- sarcina in favoarea unei terte persoane.- Efecte juridice -sarcina neexecutata afecteaza doar eficacitatea si nuvalabilitatea actului juridic civil.Capitolul V- Efectele actului juridic civil- Definitie- efectele actului juridic civil sunt drepturile subiective si obligatiilecivile la care da nastere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act.- Principiile efectelor actului juridic civil - sunt reguli de drept care arata cum sifata de cine se produc aceste efecte.- Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil(pacta sunt servanda)-este regula potrivit careia actul juridic civil incheiat in conditiile legii seimpune autorilor sai, asemenea legii. Exceptiile de la acest principiu suntcazurile in care efectele nu se produc asa cum au dorit partile, acesteefecte fiind mai intinse sau mai restranse, independent de vointa lor saua uneia dintre ele.- Principiul irevocabilitatii actului juridic civil Potrivit acestui principiu,actele juridice civile nu pot fi revocate, prin vointa uneia dintre parti - incazul actelor bilaterale -, si nici prin manifestarea contrara de vointa dinpartea autorului actului unilateral. Exceptiile de la acest principiu sunt:- revocarea "din cauze autorizate de lege" - in cazul conventiilor :- revocarea donatie intre soti- revocarea mandatului- incetarea contractului de societate- cele expres prevazute de lege, pentru actele unilaterale.- testamentul- oferta poate fi revocata inainte de a ajunge ladestinatar- revocarea marturisirii pentru eroare de fapt- Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil -este principiulpotrivit caruia actul juridic civil produce efecte numai fata de autorii, saude autorul acestuia. Exceptiile de la acest principiu sunt cazurile in careactul juridic civil ar produce efecte si fata de alte persoane decat partile,pentru ca aceasta este vointa partilor actului.Capitolul VI -Nulitatea actului iuridic civil- Definitie- este sanctiunea de drept civil care inlatura efectele actului juridiccontrare scopului urmarit de dispozitiile legale ce reglementeaza conditiile pentruincheierea sa valabila.- Clasificarea, nulitatii pote fi facuta dupa mai multe criterii:- Dupa natura interesului - general sau individual - ocrotit prin normajuridica incalcata, distingem intre nulitate absoluta si nulitate relativa.- In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este totala sau partiala.- Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea se clasifica in nulitateexpresa si nulitate virtuala.- Dupa felul conditiei de valabilitate nerespectate, nulitatea poate fi de fondsi de forma.- Cauzele de nulitate -- sunt considerate cauze de nulitate absoluta a actului juridic civil:- incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor;- lipsa totala a consimtamantului;- nevalabilitatea obiectului;- incalcarea ordinii publice;- frauda legii;- lipsa cauzei;- cauza ilicita sau imorala etc.- constituie cauze de nulitate relativa:- viciile de consimtamant,- lipsa discemamantului in momentul incheierii actului juridic civil,- nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu apersoanelor- nerespectarea dreptului de preemtiune.- Regimul juridic al nulitatii :- Regimul juridic al nulitatii absolute este exprimat in urmatoarele reguli:- nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes;- actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila;- nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare;- Regimul juridic al nulitatii relative este carmuit de trei reguli:- nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al caruiinteres a fost nesocotit la incheierea actului juridic;- actiunea in anulabilitate este prescriptibila;- nulitatea relativa poate fi confirmata, expres sau tacit.- Efectele nulitatii - sunt consecintele juridice care intervin ca urmare a anulariiactului juridic civil, in intregime sau partial, care au fost incheiate cu incalcareadispozitiilor privitoare la conditiile sale de valabilitate.- Principiile efectelor nulitatii actului juridic civil- Principiul retroactivitatii - este regula potrivit careia nulitatea nu produceefecte numai pentru viitor, ci si pentru trecut, adica aceste efecte urca panala momentul incheierii actului juridic civil.- Exceptiile de la principiu retroactivitatii- sunt situatiile in careefectele produse intre momentul incheierii actului si acela alanularii sale sunt mentinute.- Principiul repunerii in situatia anterioara - este regula de drept potrivitcareia tot ceea ce s-a executat in baza unui act anulat se restituie, astfelincat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-arfi incheiat.- Sunt exceptii de la principiu cazurile in care prestatiile efectuate intemeiul actului anulat nu se supun restituirii, mentinandu-se.- Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actuluiinitial. - este regula de drept potrivit careia anularea actului principalatrage anularea si a actului subsecvent.- Constituie exceptii cazurile in care, desi se anuleaza si actul initial,actul subsecvent este mentinut datorita:principiului ocrotirii buneicredinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros; principiuluiasigurarii stabilitatii circuitului civil.- Principiul conversiunii actului juridic civil, al validitatii aparentei indrept si al raspunderii civile delictuale -este un principiu care inlaturaregula: ceea ce este nul de la inceput nu-si produce nici un efect (quodnullum est, nullum producit effectum). Conversiunea este inlocuireaactului nul cu un act juridic valabil. Ea are ca temei regula de interpretarestabilita in art. 978 din Codul civil: actul se interpreteaza in sensul in carear putea produce un efect, nu in acela in care nu ar produce nici unul(actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).Pentru a operaconversiunea, trebuie indeplinite conditiile:- sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil;unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total;- actul socotit valabil sa intruneasca toate conditiile de valabilitate siaceste conditii sa se regaseasca in chiar cuprinsul actului anulat;- in manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitateaconversiunii.