Desi notiunile de putere politica si putere de stat sunt uneori folosite ca sinonime, desemnand unicul factor general de comanda sociala, ele nu trebuie totusi confundate. Astfel, puterea politica poate desemna, pe de-o parte, puterea poporului sau, pe de alta parte, puterea partidelor sau a altor formatiuni politice, in vreme ce componenta politica a puterii de stat se reflecta asupra unor trasaturi ale organelor care o exercita. in doctrina s-a subliniat ca sintagma „putere politica” desemneaza puterea poporului (natiunii), concept cu un continut mai larg decat cel de putere de stat, care reprezinta partea institutionalizata a puterii politice, cele doua aflandu-se intr-o relatie de la intreg la parte (Ioan Muraru, Simina Tanasescu). in aceeasi ordine de idei, un alt autor arata ca „puterea de stat reprezinta forma oficialmente recunoscuta a puterii politice, forma publica sub care se organizeaza si functioneaza aceasta putere” (Ion Deleanu).
Asadar, puterea de stat este o forma a puterii politice, ale carei trasaturi se regasesc in puterile statului, dar trasaturile puterii de stat nu se regasesc in totalitate in ansamblul puterii politice.
Suveranitatea este unul dintre cele mai controversate subiecte ale doctrinei dreptului constitutional.
Ca atribut al statului, suveranitatea reprezinta dreptul acestuia de a decide liber in treburile sale interne si externe. in acest sens, suveranitatea apare ca fiind cea mai importanta trasatura a puterii de stat, in cele doua dimensiuni ale sale: suveranitatea interna sau suprematia si suveranitatea externa sau independenta.
Suprematia este acea trasatura a puterii de stat de a fi superioara celorllate puteri sociale constituite in interiorul acelui stat. Suprematia se manifesta prin capacitatea puterii de stat de a reglementa relatiile sociale prin norme juridice obligatorii in societatea organizata in stat.
Independenta desemneaza dreptul deplin, exclusiv si nelimitat, decat prin ordinea juridica internationala, al puterii de stat de a decide in toate problemele interne si externe, fara amestecul sau consrtangerea exercitate de o alta putere statala sau suprastatala.
