Prin definitie, ecologia este o disciplina care studiaza interactiunile reciproce dintre mediul ambiant si organismele vii. Organismele de pe fiecare nivel de dezvoltare sunt intercorelate intre ele, pe de o parte, si cu lumea abiotica, pe de alta parte, mai exact cu disponibilitatile mediului ambiant, ca in figura 1.
Cu o asemenea organizare, in care sistemele de gene constituie o celula, sistemele de celule constituie un organ s.a.m.d., un singur organism nu poate trai mult in afara populatiei si cu atat mai putin organul fara organismul din care face parte.
Se defineste ca ecosistem (uneori se mai numeste si biogeocenoza) unitatea naturala care include toate organismele vii (biocenoza) si mediul (biotopul) in care traiesc. Relatiile intre organismele vii si factorii de mediu sunt realizate prin schimbul reciproc de materie si energie, fig.1. Ecosistemul nu are limite fixe, structura sa numerica, faunistica, floristica si trofica fiind permanent mobila.
La scara macrocosmica se discuta despre biosfera sau ecosfera, atunci cand se iau in considerare toate organismele vii care traiesc pe planeta definita ca mediu, care include si energia solara si dispersia termica din spatiu.
Conceptul de comunitate include populatii diverse (de exemplu vegetale si animale), la randul lor populatiile fiind constituite din grupuri de diverse specii.
