Anul si submultiplii sai (anotimpul, luna, saptamana, ziua) sunt in calendarul popular personificari, oameni care se nasc, traiesc, imbatranesc si mor ca s-o ia din nou de la capat. Dintre acestia, sfintii ajunsi la varsta senectutii, mos craciun la solstitiul de iarna si baba dochia la echinoctiul de primavara, sunt sarbatoriti in mod deosebit. Ei reprezinta zeul an care, prin moarte si renastere, innoiesc perpetuu timpul calendaristic de 365 sau 366 de zile. Incepand cu ziua de 1 ianuarie anul renascut creste, devine tanar, matur, dupa care imbatraneste si moare pentru a renaste in noaptea de revelion a anului viitor. Moartea anuluii vechi si renasterea anul nou este bine evidentiata de obiceiurile solstitiului de iarna: sacrificiul ritual al porcului, colinde, jocuri cu masti, plugusorul, sorcova etc.
Personajele mitice ale Calendarului popular sunt metamorfoze ale Anului, mai tinere sau mai batrane, dupa plasarea zilei lor fata de celebrarea Mosului Craciun. Astfel, Sanvasai, sarbatorit in prima zi a anului, este un tanar care sta calare pe butoi, iubeste si petrece; Dragobete (24 februarie) este zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sangiorzul (23 aprilie) este tanar razboinic, calare pe cal; Santilie (20 iulie) si Samedru (26 octombrie) sunt maturi, in puterea vietii, urmeaza generatia sfintilor-mosi, cu Mos Andrei (30 noiembrie), Mos Nicolae (6 decembrie), Mos Ajun (24 decembrie) si Mos Craciun (25 decembrie), care anunta moartea si renasterea timpului calendaristic.
