Experimentul de laborator este metoda principala a psihologiei sociale. El este folosit si in alte stiinte sociale (de exemplu, in sociologie, in comportamentul organizational, in comportamentul consumatorului), dar nu intr-o asemenea masura ca in psihologia sociala.
Psihologia sociala a fost identificata cu experimentul si, am spune, pe buna dreptate. De exemplu, 83% din articolele publicate in 1972 in JPSP au fost experimentale. Experimentul este considerat “cea mai puternica tehnica folosita in vederea demonstratiei relatiilor cauzale intre variabile” si “modalitatea preferata in stiinta de a observa natura”.
Totusi, experimentul de laborator a fost criticat, in special in perioada crizei din psihologia sociala (1965-1975). In deceniul al 7-lea au existat voci care au pledat pentru intoarcerea la traditia lewiniana - studiul grupurilor naturale. Si astazi exista psihologi sociali care propun experimentul de teren sau, in general, cercetarea de teren, in locul experimentului de laborator. Desi exista si in alte stiinte sociale (psihologia organizationala, management, administrarea personalului, marketing), aceasta disputa a luat cele mai mari proportii in psihologia sociala.
