Scopul stiintelor Fizice este intelegerea fenomenelor naturale plecand de la observatii calitative si cantitative; alegerea ulterioara a unor modele permite traducerea legilor materiei sub forma de relatii matematice.
Descrierea cantitativa a unui sistem presupune existenta unor marimi, caracteristice sistemului, masurabile. Dar, o masurare fizica ridica imediat doua probleme:
- alegerea unui sistem de unitati coerent;
- fiabilitatea masuratorii.
O marime este masurabila atunci cand se poate defini egalitatea si raportul (sau suma) a doua marimi de acelasi fel. Numarul care masoara o marime este raportul acestei marimi si al unei marimi de acelasi fel aleasa ca unitate.
Exemplu: lungimea este o marime masurabila; avand doua fire, stim sa definim egalitatea lor, daca fiind intinse rectiliniu capetele lor se suprapun; stim sa le definim suma punandu-le capat la capat. Alegand o unitate “etalon”, metrul (simbol m), orice lungime se va pune sub forma: L = l m. Daca g este numarul care masoara marimea G cu unitatea UG: G = gUG; G are dimensiunea lui UG.
