Filum-ul, subincrengatura sau divizia Zygomycotina reuneste un nurar relativ mare de specii; peste 600, adaptate unor conditii habituate cu o extrem de mare labilotate. Larga lor diversitate se datoreste atat caracterului lor saprobiotic, cat si faptului ca, multe specii sunt parazite fie pentru animale inclusiv insecte si om, fie pentru plante chiar si acvatice.
Micromicetii din subincrengatura Zygomycotina dispun de doua sisteme morfo-stucturale distincte care indeplinesc functii total diferite:
- aparatul vegetativ cu rol in nutritie care poate fi format dintr-o singura celula multifunctionala bogat ramificata; dintr-o celula neramificata sau chiar dintr-un miceliu pluricelular slab ramificat; pentru absorbtia nutrientilor si fixarea in mediu unele specii si-au format organe specializate rozoizii si stolonii
- aparat de reproductie nu foarte sofisticat, dar extrem de eficient, care asigura inmultirea asexuata a fungilor prin intermediul sporilor imobili, ce se formeaza in sporocistii purtati de sporocistofori si inmultirea sexuata realizata prin contopirea gametangilor (gametangiogamie) si care poate fi de tip izogametangiogamie in cazul speciilor mai putin evoluate sau cu un inceput de heterogametangiogamie la cele superioare.
Imensa lume a micromicetiolor este comasata in toata diversitatea si complexitatea relatiilor ei in increngatura EUMYCOTA care include patru subincrengaturi sau filum-uri: ASCOMYCOTINA, BASIDIOMYCOTINA, CHYTRIDIOMYCOTINA (DEUTEROMYCOTINA) SI ZYGOMYCOTINA.
Fungii din filum-ul Zygomycotina se caracterizeaza printr-un miceliu constituit din filamente de tip coenocytic, care nu au septe transversale si se inmultesc obisnuit prin spori imobili rezultati din multiplicarea vegetativa asexuata si mai rar prin zygospori foarte rezistenti, care iau nastere si se formeaza prin procese de fuziune ce au loc intre doua organe sexuale isogamice. (Hoog si Guarro, 2000)
