Programarea nestructurata (un program simplu, ce utilizeaza numai variabile globale); complicatiile apar cand prelucrarea devine mai ampla, iar datele se multiplica si se diversifica.
- Programarea procedurala (program principal deservit de subprograme cu parametri formali, variabile locale si apeluri cu parametri efectivi); se obtin avantaje privind depanarea si reutilizarea codului si se aplica noi tehnici privind transferul parametrilor si vizibilitatea variabilelor; complicatiile apar atunci cand la program sunt asignati doi sau mai multi programatori care nu pot lucra simultan pe un acelasi fisier ce contine codul sursa.
- Programarea modulara (gruparea subprogramelor cu functionalitati similare in module, implementate si depanate separat); se obtin avantaje privind independenta si incapsularea (prin separarea zonei de implementare, pastrand vizibilitatea numai asupra zonei de interfata a modulului) si se aplica tehnici de asociere a procedurilor cu datele pe care le manevreaza, stabilind si diferite reguli de acces la date si la subprograme.
Se observa ca modulele sunt "centrate" pe proceduri, acestea gestionand si setul de date pe care le prelucreaza (date+date1 din figura). Daca, de exemplu, dorim sa avem mai multe seturi diferite de date, toate inzestrate comportamental cu procedurile din modulul module1, aceasta arhitectura de aplicatie nu este avantajoasa.
