Cunoasterea si studierea istoriei ideilor politice trebuie sa porneasca de la precizarea notiunii de idee in general si de idee politica in particular. Notiunea de idee vine din greaca prehomerica si inseamna "imagine" (veidos). Sub aceasta forma, dar cu o valoare si o semnificatie aparte, ea a fost folosita si in explicarea termenului de ideologie.
In limba romana, notiunea de idee sau de a avea o idee semnifica existenta unor cunostinte despre un fenomen sau un proces, care pot fi mai mult sau mai putin coerente, elaborate sau sistemetizate. In genere, aceasta notiune este legata de procesul de cunoastere a realitatii, dar si de interpretare si de adoptare a unei pozitii, atitudini.
Fiind o creatie umana, ideea trebuie sa serveasca oamenilor.
Ea este un eficient mijloc, instrument prin care oamenii isi formuleaza, exprima si realizeaza propriile lor aspiratii, scopuri si interese, intervin in organizarea si functionarea sistemului social, isi precizeaza vizavi de aceasta o anumita atitudine si pozitie, fiind alaturi sau impotriva acestuia. "Nu oamenii sunt sortiti sa slujeasca ideile, ci ideile sunt menite sa serveasca oamenilor, cand ideile devin daunatoare oamenilor - arata Henri Wald - trebuie schimbata ideea, nu oamenii. Oamenii se schimba cu adevarat pe masura ce reusesc sa-si schimbe ideile."
Odata cu aparitia si constituirea politicului ca un domeniu distinct al societatii, cu implicarea sa in existenta si functionalitatea sistemului social, au luat nastere si s-au dezvoltat si stiintele necesare studiului acestuia si odata cu aceasta s-a format si un limbaj adecvat. Primul element al limbajului il constituie ideea politica.
