label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:55 history_edu Gabriela
StructuraGrupul scolar ca grup socialRolurile profesorului (educatorului)Dimensiuni ale managementului grupului scolarManagement si disciplina in grupul scolarEducatorul si conduitele problema ale copiilor (elevilor)6.1 Grupul scolar ca grup socialGrupul social (primar) este definit in esenta (Neculau si Boncu, 1998) ca un grup uman ai carui membri au aceleasi valori, scopuri si standarde de comportament si in care sunt posibile contacte interpersonale (interactiuni directe) frecvente, in care exista exista interdependente intre membri.Un grup scolar (o clasa scolara) se defineste prin comunitatea scopurilor (obiectivelor), comunitate care genereaza relatii de interdependenta intre membrii acestui grup (Cerghit, 2002).Interdependenta genereaza la randul ei energii comune si individuale sporite, deoarece favorizeaza intercomunicarea si cooperarea.Aceste energii se pot utiliza dupa autorul citat mai sus in doua directii:- de progres, pentru a-si atinge scopurile - energie de proces;- de mentinere a coeziunii necesare, de reglare a actiunilor proprii - energie de conservare.Clasa scolara ca grup social este "un ansamblu de indivizi constituit istoric, intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate" (Mielu Zlate).Caracteristici ale clasei ca grup social (Iucu, 2006):- intinderea clasei - numarul de copii (elevi) care compun grupul scolar;- interactiunea membrilor clasei - interactiunile directe, nemijlocite si multivariate;- scopurile - pe diferite termene (scurt, mediu, lung) - pot deveni motorul dezvoltarii grupului pe perioada scolaritatii; importanta obiectivelor scolare ca si a celor social-afective...- structura grupului clasei:- ca modalitate de legatura a membrilor grupului in plan interpersonal si- ca ierarhie interna, a grupului- compozitia si organizarea - rezultatul interactiunii tuturor celorlalte caracteristici ale grupului; este definitoriu din aceasta perspectiva gradul de omogenitate sau eterogenitate al clasei- alti parametri de analiza:- sintalitatea - personalitatea grupului;- problematica liderilor (se vorbeste in sociopedagogie de un lider formal si unul informal).Functii ale grupului social-clasa- integrarea sociala - jocul de status-uri si roluri din cadrul grupului au valente importante de socializare;- de securitate si securizare - relatiile armonioase din grup conduc la stima de sine ridicata, la dorinta de a coopera intre membri la cresterea nivelului de incredere, siguranta si aspiratie;- de reglementare a relatiilor din interiorul grupului - grupul are forta ca prin reactiile sale de a recompensa sau sanctiona comportamentele membrilor sai;- de reglementare a relatiilor intraindividuale - contribuie la construirea identitatii de sine a fiecarui membru, prin raportare la grup.Structura informatiei sociale in grupul scolarYona Friedman (apud Iucu, 2006) a criticat iluzia comunicarii globale la nivelul grupului, precizand urmatoarele concepte in acest context:- valenta - reprezinta numarul de indivizi cu care un individ dat (membru al grupului) poate comunica direct intr-un timp dat, fie la receptare fie la emisie;- capacitatea de transmitere - este definita prin pierderea de informatie in momentul in care un mesaj tranziteaza un individ.Din perspectiva informationala Friedman prezinta grupurile ca fiind de doua tipuri, in functie de bilantul informational (balanta influentelor) - al unui individ - diferenta influentelor primite si cele exercitate; influenta este definita de Friedman ca rezultanta a unui schimb informational intre unul si mai multi indivizi, influenta celui dintai fiind masurata prin efectul produs de schimbul informational asupra comportamentului celorlalti (Iucu, 2006, pg.247). Cele doua tipuri de grupuri sunt:a)cel egalitar - atunci cand bilantul informational este egal pentru toti membrii grupului;b)cel ierarhizat - daca bilantul este diferit."Nici un grup egalitar compus din fiinte umane nu poate avea mai mult de 16 membri" (idem).Tipuri de organizare in grupul scolar (de tip clasa)a) Frontal - activitatea cu grupul intreg (clasa) pleaca de la perspectiva ca toti copiii (elevii) sunt egali intre ei. b) Grupal - presupune organizarea a cel putin doua echipe (grupuri) in interiorul grupului mare (clasa); se pot organiza doua feluri de grupuri:- omogen - grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare comune; - eterogen - grupare in functie de interese, capacitati, rezultate scolare diferentiate;Din perspectiva pedagogica se recomanda un echilibru intre cele doua grupuri. Cel omogen poate fi uneori mai util in invatarea teoretica, cel eterogen in cea sociala...Problema omogentitatii sau eterogenitatii ngrupului se pune desigur si la nivelul grupului educational mare (clasa), cu avantaje si dezavantaje pentru fiecare forma de organizare.Recent se face o critica tot mai puternica a grupelor omogene pe criteriul capacitatii intelectuale. Aceasta critica a gruparilor scolare omogene (vezi clase speciale pentru copii cu aptitudini sau pentru cei care invata mai greu) este sintetizata de Eggen si Kauchak (1992), citati si de Golu P. si I., (2003) in felul urmator:Probleme logistice cu gruparea intra-clasaGruparile necesita lectii si sarcini scolare diferite. Monitorizarea munciiindependente este dificila. Nivelul de potrivire al sarcinilor cu abilitatile trebuie ajustat perfect. Posibilitatea conduitei de iesire din sarcina creste.Probleme de plasare (orientare) scolara. Exista potential pentru orientari scolare inadecvate, iar aceasta orientare tinde sa devina permanenta.Efecte afective negative asupra elevilorGrupurile cu rezultate scolare scazute sunt stigmatizate. Ocaziile elevilor de a-si dezvolta flexibilitatea sociala sunt reduse. Stima de sine si motivatia copiilor din aceste grupuri sunt afectate.Efecte cognitive negative asupra elevilorElevii din grupurile omogene pe criteriul capacitatii realizeaza mai putin in invatare decat cei din gruparile heterogene. Atunci cand elevii sunt scosi din grupurile omogene, se intampla adeseori ca realizarile lor scolare sa creasca puternic.O solutie moderata, de compromis, adesea mai viabila in practica la clasa, dar numai atunci cand eterogenitatea clasei este atat de mare incat incomodeaza instruirea (celor mai multi), este gruparea flexibila - temporara, tranzitorie, partiala, si mai ales deschisa, reversibila. Aceasta inseamna de pilda ca profesorul face aceasta grupare la o materie (atat cat este necesar) dar nu extinde la toate, are in vedere mereu prevenirea unor efecte negative de genul celor de mai sus, ia decizii cu grija (etica) si profesionalism si mai ales - deosebit de important - mentine flexibilitatea gruparii (Golu P si I, 2003). Criteriul flexibilitatii asociat cu cel al diversitatii ne conduce usor la maniera eterogena a formarii grupurilor, specifica mai ales invatarii prin cooperare.c) Individual - presupune respectarea individualitatii copiilor, alegandu-se sarcini de invatare corespunzatoare posibilitatilor fiecarui copil in parte.