Familia este nucleul organizarii umane, molecula sau microstructura care realizeaza,
in miniatura, totalitatea functiilor societatii ca mare sistem, reproducerea si asigurarea continuitatii biologice a speciei umane, producerea mijloacelor de subzistenta, educarea si socializarea copiilor si, prin aceasta, asigurarea continuitatii moral-spirituale a societatii. Familia constituie un sistem format din personalitati aflate in interactiune si interdependenta mutuala, sistem in cadrul caruia se petrec intense schimburi comunicationale si emotionale - perceptii, evaluari si valorizari interpersonale, se deruleaza procese de rol marital, parental si filial.
Desi relativ independenta in raport cu societatea in interiorul careia se formeaza, familia este determinata in ultima instanta si conditionata, in organizarea si evolutia sa, de modul de organizare a societatii pe care o reflecta.
Astfel, corelatele istorice, socio-economice, ideologice si cultural-etnologice imprima deosebiri semnificative in structura si functionalitatea familiei, de la o etapa la alta, de la un mod de viata la altul.
Conditiile existentei sociale, modul de productie si necesitatile adaptarii organizarii sociale la acestea au impus in cea mai mare parte metamorfozele grupului familial. Astfel, forma matriarhala a familiei a fost treptat inlocuita de-a lungul istoriei de forma patriarhala, iar aceasta s-a diluat ulterior in forma individualizata.
